Marii câștigători ai miliardelor din Programul „Anghel Saligny“

Împărțirea banilor din Programul „Anghel Saligny“ ține cont de ponderea puterii partidelor în teritoriu, fiind cazuri când Guvernul a aprobat toate solicitările unei administrații, dar și când a refuzat aproape toate proiectele.

Cseke Attila și Nicolae Ciucă au avut ultimul cuvânt pe împărțirea fondurilor FOTO gov.ro

Organizația Expert Forum a realizat o analiză în care a pus cap la cap toate datele referitoare la proiectele pe care urmează să le finanțeze Ministerul Dezvoltării, prin „Anghel Saligny”, program de investiții care vizează dezvoltarea comunităților locale, prin alocarea până în 2028 a nu mai puțin de 65,5 miliarde de lei. Practic, sursa citată a analizat toate cele 7.545 de proiecte depuse, urmărind de la detaliile referitoare la unitatea administrativ-teritorială (UAT), de la forma acesteia – CJ, municipiu, oraș, comună, până la culoare politică a primarului sau președintelui de CJ.

Potrivit sursei citate, au fost aprobate 4.604 din 7.545 de proiecte depuse, fără componenta de gaze care nu e gata, dar și fără lista proiectelor din județul Galați, încă nefinalizată. Trei sferturi din fondurile aprobate vor merge spre comune, cu aproximativ 3% mai mult decât în cazul alocărilor din Programul Național de Dezvoltare Locală.

Alocarea de fonduri, care se ridică la aproximativ 50 de miliarde de lei (ceilalți bani fiind pentru rețelele de gaze), pare a fi relativ echilibrată politic, apropiată de rezultatele alegerilor din 2020. Astfel, PSD a primit 44% din fonduri, PNL – 40%, iar UDMR – aproape 7%. În ceea ce privește cazul aleșilor Opoziției, 1,17% din fonduri au mers către edilii USR, în timp ce spre PMP (formațiune neparlamentară), 1,39% din bani. Alte 5,99% din fonduri au mers către independenți, aleși ALDE, Pro România, PER sau alte partide care au avut câțiva primari aleși la scrutinul din 2020.

Bolojan (PNL) și Olguța Vasilescu (PSD), onorați de Putere

Proiectul cu cel mai mare buget aprobat este implementat de un parteneriat CJ Bihor/Oradea. Mai precis, inelul rutier metropolitan Oradea, în valoare de 201 milioane de lei. Pe de altă parte, cel mai mic valorează 58.488,73 lei, fiind implementat de comuna Finta din Hunedoara. Comparativ, cel mai mare proiect finanțat din PNDL a fost de 164 de milioane de lei, în județul Satu Mare, iar cel mai mic, de 1.200 de lei, la Putineiu (Giurgiu).

Potrivit datelor din analiză, în cazul a 628 de UAT-uri, sumele aprobate sunt identice cu cele solicitate. Municipiul Craiova este localitatea care a avut cel mai mare succes la aprobarea proiectelor, 31 din 31 depuse, fiind urmat Slatina (12 din 12), Otopeni (10 din 10) și Târgu Secuiesc (9 din 9). 2.050 de UAT-uri au primit un singur proiect, iar 782 – câte două proiecte.

Numărul maxim de proiecte aprobate este de 38, pentru municipiul Hunedoara. De altfel, județul Hunedoara are și finanțarea pentru cel mai mic UAT, comuna Bătrâna, care are o populație de doar 121 de persoane și care va primi 4 milioane de lei. O altă comună mică, dar beneficiară de fonduri, este Brebu Nou (Caraș Severin). Mai precis, localității cu o populație de doar 285 de suflete ar urma să i se dea 14,2 milioane de lei.

Administrația condusă de Nicușor Dan nu a primit niciun ban prin Programul „Anghel Saligny”, însă edilii de la sectoarele 1, 2, 3, 4 și 6 sunt mai norocoși, fiindu-le alocate 138 de milioane în total. De altfel, Nicușor Dan este într-o relație rece cu guvernarea, în timp ce unii aleși, cum este cazul celor de la Sectorul 4 (Daniel Băluță) și Sectorul 6 (Ciprian Ciucu), sunt atât într-o bună relație cu Executivul, dar și foarte activi în implementarea de proiecte.

Perdanții

În cazul mai multor consilii județene, municipii sau orașe, ministerul a aprobat foarte puține proiecte față de cât fuseseră solicitate. Cea mai mică rată de aprobare a avut-o CJ Bistrița-Năsăud, cu un proiect din 27 solicitate, apoi comuna Moșnița Nouă din Timiș, cu doar un proiect din 19. Urmează orașul Măgurele din Ilfov, adică un proiect din 15 solicitate. Apoi sunt Voluntariul și CJ Harghita, cu unul din 14, și municipiul Reșița, cu unul din 13. Baia Mare a primit un proiect din 12 solicitate, iar municipiul Iași, doar două din 22. În topul ghinioniștilor mai este și CJ Alba, cu un singur proiect din zece solicitate. De altfel, „Adevărul“ a arătat într-o analiză anterioară că Ministerul Dezvoltării a tăiat 234 de milioane din banii promiși județului Brăila, iar Mehedințiul a fost taxat cu o scădere de 191 de milioane de lei. În minus cu 158 de milioane a rămas și Bistrița-Năsăud, iar cu o sumă de peste 100 de milioane în minus a mai fost Harghita (123 de milioane de lei).