„Maratonul electoral din România”, unul de "totul sau nimic" - publicație britanică. Partidul văzut drept cel mai popular printre alegătorii tineri
0Pentru peisajul politic românesc, 2024 se pregătește să fie un scenariu de tip totul sau nimic („all-in”), toate scrutinele electorale având loc la doar câteva luni distanță, iar învingătorul probabil să-și asigure un control ferm al puterii putere în următorii patru ani, potrivit unui editorial privind spectrul politic din țara noastră publicat de Emerging Europe.
Potrivit unui material de opinie publicat de Emerging Europe, semnat de Bogdan Cozma, coautor Laurențiu Pleșca, inițial, rezultatul alegerilor părea ușor previzibil, cele două partide politice principale (care formează în prezent coaliția de guvernământ) alegând să candideze împreună într-o alianță, similară modelului Marii Coaliții germane. Cu toate acestea, evoluțiile recente care au condus la alegerile locale din 9 iunie (care coincid cu alegerile pentru Parlamentul European) sugerează posibile fricțiuni în cadrul alianței.
Sursa citată arată că orice analiză a vieții politice românești trebuie să examineze mai întâi partidele care rivalizează pentru putere în acest an electoral atipic de aglomerat. Pe lângă alegerile locale și europene care vor avea loc în acest weekend, românii vor mai avea și alegeri prezidențiale în septembrie și generale în decembrie.
Cum sunt prezentate PSD, PNL, ADU, AUR și SOS
Sursa citată scrie că Partidul Social Democrat (PSD) este cel mai mare membru al alianței de guvernământ și cel mai mare partid politic din România. PSD prioritizează frecvent extinderea programelor sociale și creșterea salariilor din sectorul public, făcându-l popular printre alegătorii în vârstă și cu venituri mai mici. Reprezentând statu-quo-ul și fără o agendă radicală, votul pentru PSD este văzut ca o alegere sigură pentru românii care preferă ca lucrurile să rămână la fel.
În ce privește Partidul Național Liberal, autorii articolului citat spun că PNL este partenerul „junior” în cadrul alianței de guvernare și principalul partid politic de centru-dreapta din România. „Din punct de vedere istoric, a obținut sprijin din partea antreprenorilor și a alegătorilor din clasa de mijloc, susținând liberalizarea economică, privatizarea și un rol redus al statului în economie”.
Totodată, se arată că PNL s-a poziționat în mod tradițional drept principalul adversar al PSD, dar statutul său actual de partener „junior” al fostului său rival i-a lăsat pe mulți susținători tradiționali ai PNL nemulțumiți. Drept urmare, partidul se află acum într-o poziție nefavorabilă: alegătorii mulțumiți de status quo-ul pot privi PSD ca o opțiune mai bună, în timp ce cei care se opun status quo-ului pot privi partidele de opoziție.
Cu privire la Alianța Dreapta Unită, se arată că este o alianță politică formată din trei partide: Uniunea Salvați România (USR), Partidul Mișcarea Poporului (PMP) și Forța Dreaptă (FD) și că această coaliție face apel la alegătorii clasei mijlocii și superioare, eurofilii, persoanele cu studii universitare și susținătorii PNL dezamăgiți.
„Principalele provocări cu care se confruntă Dreapta Unită, în special USR, care este cel mai mare partid din alianță, includ diviziunile interne și schimbările de conducere, precum și dificultatea partidului de a atrage alegători din zonele rurale și orașele mici”, mai arată sursa citată.
Despre Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR) se spune că este un partid naționalist radical, fondat în 2019, care a câștigat un sprijin semnificativ în timpul pandemiei de Covid-19, opunându-se vehement restricțiilor impuse de guvern. Și că de atunci, a devenit un partid al protestelor care atrage un spectru divers de alegători, inclusiv pe cei nemulțumiți de guvern, naționaliști, ultra-religioși, eurosceptici și reacționari printre alții.
„Partidul este plin de contradicții; de exemplu, partidul condamnă regimul rus ca fiind criminal, dar în același timp se opune acordării de ajutor Ucrainei și refugiaților ucraineni. Se prezintă ca un partid tradiționalist în timp ce are cel mai mare procent de femei pe listele electorale (pentru alegerile din 9 iunie). Partidul pledează cu fermitate pentru unirea României cu Moldova, dar liderului său i se interzice intrarea atât în Moldova, cât și în Ucraina”, mentionează autorii articolului.
AUR este văzut, potrivit analizei, drept cel mai popular partid printre alegătorii tineri, în ciuda faptului că generațiile mai tinere sunt de obicei mai progresiste, notându-se că ascensiunea rapidă a partidului reflectă tendințe mai largi de creștere a naționalismului și a populismului în Europa.
SOS România ar fi o facțiune „așchie” care cuprinde cele mai extreme elemente ale AUR, creată în jurul controversatei personalități Diana Iovanovici Șoșoacă. Partidul se caracterizează prin agenda sa eurosceptică de extremă dreaptă. Spre deosebire de AUR, SOS se poziționează în mod deschis ca pro-rus și anti-NATO, conducerea sa interacționând frecvent cu Ambasada Rusiei, reamintește sursa citată.
Totodată se arată că sprijinul partidului a fost atras în mare măsură de actele publice provocatoare și incendiare ale Dianei Șoșoacă, ajungând la aproximativ 7% la începutul lui 2024. Cu toate acestea, conflictele interne și oboseala publică privind „ieșirile ei” au dus la o scădere a sprijinului, scăzând sub pragul electoral de 5% până la aproximativ 4,5 la sută.
Dinamica alegerilor și implicațiile geopolitice
Autorii materialului afirmă că impactul alegerilor asupra României rămâne incert până la vot, dar cu toate acestea, organizarea tuturor alegerilor într-un singur an reprezintă o sabie cu două tăișuri, care pe de o parte, oferă avantajul stabilității în interiorul țării, un factor foarte necesar atunci când vecinul tău estic este invadat de forțele armate ruse. Iar pe de altă parte, are potențialul de a elimina garanțiile democratice împotriva deciziilor controversate. „Partidele de la guvernare s-ar putea simți încurajate să adopte măsuri nepopulare sau controversate fără teama de repercusiuni electorale imediate, având în vedere că nu vor avea loc alegeri în următorii patru ani. Dacă presiunea ar fi suficient de mare, cetățenii nemulțumiți ar putea recurge la proteste în masă ca principalul instrument democratic rămas la dispoziție, subminând eventual stabilitatea care a fost căutată inițial”, arată sursa citată.
În ceea ce privește relația României cu Uniunea Europeană, este puțin probabil să vedem o îndepărtare radicală de guvernele anterioare, notează autorii, amintind că chiar și în perioada cea mai eurosceptică, sub conducerea PSD a lui Liviu Dragnea, România a colaborat cu UE, deși era deranjat când făcea asta.
Totodată se arată că în 2024, AUR se poziționează drept reprezentantul principal al euroscepticilor, dar cu o marcă mai blândă de euroscepticism în comparație cu alte guverne naționaliste.
„Acest lucru este evidențiat de încercarea AUR de a-și urmări statutul de membru al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), condus de Frații Italiei ai Giorgia Meloni și partidul Lege și Justiție poloneză, mai degrabă decât grupul mai radical Identitate și Democrație (ID). Există puține motive să ne așteptăm ca relația României cu UE să se abate semnificativ de la normă, sugerând că probabil va continua așa cum a procedat în trecut”.
În concluzie, 2024 prezintă un moment important pentru politica românească, marcat de o convergență a tuturor alegerilor și o potențială schimbare a dinamicii puterii.
„Inițial, peisajul politic părea previzibil, cu alianțe formându-se pe linii stabilite. Cu toate acestea, evoluțiile recente sugerează tensiuni subiacente în cadrul acestor alianțe, sugerând un rezultat mai incert.
În mod încurajator, facțiunile populiste extremiste scad în popularitate, oferind speranță pentru un mediu politic mai stabil. Este imperativ ca România să navigheze în aceste alegeri cu accent pe consolidarea instituțiilor democratice și pe prioritizarea bunăstării cetățenilor săi”, conchide sursa citată.
Se încarcă comentariile...
