Legile educației. Culise privind procedura pentru adoptarea lor

Premierul a cerut, la ședința Coaliției de miercuri, dezbateri de o lună pe legile educației în Parlament, nu înainte de a trece prin filtrul specialiștilor din partide, fiind refuzată varianta angajării răspunderii Guvernului.

Ciucă nu a fost de acord cu angajarea răspunderii FOTO Inquam Photos

Mai precis, UDMR a fost formațiunea care, în mod neașteptat, a precizat că ar fi o variantă ca Guvernul să-și angajeze răspunderea în Parlament de îndată ce are loc finalizarea legilor educației. Liberalii, în frunte cu Nicolae Ciucă, au refuzat varianta UDMR. Surse din conducerea PNL au explicat pentru „Adevărul” că premierul nu vrea să se confrunte cu acuzații ulterioare că exact la dezbaterile esențiale, cele parlamentare, Puterea s-a grăbit cu proiectele, după ani de așteptare.

UDMR nu este la prima experiență în care a înaintat varianta angajării răspunderii pe o lege a educației. Precedentul este în toamna lui 2010, când pentru a evita sute de amendamente, care ar fi dus și la tergiversări parlamentare, Guvernul Boc și-a angajat răspunderea. Deși opoziția a depus moțiune de cenzură, aceasta nu a trecut, și așa a apărut Legea 1/2011 privind educația națională, act normativ în picioare și astăzi. Surse din UDMR susțin că și acum scopul era ca legile să nu mai fie tergiversate, în condițiile în care este vorba despre două proiecte stufoase.

Potrivit informațiilor „Adevărul”, la Parlament ar urma să ajunge proiectele de lege în jur de 15 februarie. Până la 1 februarie ar urma să fie făcute ultimele adăugiri, în urma unei consultări cu specialiști din formațiunile Coaliției.

Cât mai puține modificări după adoptarea în Guvern

E de așteptat ca de la PNL, printre cei din partid care să se ocupe de discuțiile din Coaliție, să fie senatorul Marilen Pirtea, rector al Universității de Vest din Timișoara și consilier onorific al premierului, și Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației, în prezent simplu senator. O a treia persoană s-ar putea să fie Sorin Costreie, consilier al premierului Ciucă, sau Monica Anisie, susțin surse din PNL. Ultima conduce și Comisia de învățământ din Senat, forul decizional în cazul acestor legi, însă nu este prea simpatizată de actuala conducere a formațiunii.

Urmează să fie comunicați în interiorul Coaliției și reprezentanții PSD și UDMR, dar și din partea Grupului minorităților. Până la 15 februarie ar urma să treacă proiectul de lege de Guvern.

Potrivit informațiilor „Adevărul”, Coaliția urmărește ca forma care pleacă de la Guvern să aibă cât mai puține modificări la Camera Deputaților, primul for în care va fi votată, iar la Senat aproape deloc. În interiorul Puterii există o îngrijorare că orice modificare mai de substanță ar putea fi temei de atacat la CCR, sub pretext de nerespectare a principiului bicameralismului, un motiv de neconstituționalitate constant găsit de magistrații CCR.

Legile educației, așteptate de ani buni

Klaus Iohannis a vorbit pentru prima dată de „România Educată” în 2016, însă pentru a fi gata prima formă a unor proiecte care să corespundă viziunii din acest program a mai fost nevoie de cinci ani. Și în prezent, discuțiile decisive din Guvern pe tema celor două legi au tot fost amânate, mai ales după ce ex-ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și-a dat demisia.