Legea avertizorilor de integritate, intens dezbătută, declarată constituţională de CCR. Proiectul va ajunge la Klaus Iohannis

Foto: Shutterstock

CCR a declarat constituţională legea avertizorilor de integritate, respingând, în unanimitate, sesizarea USR ca neîntemeiată, au declarat, pentru Adevărul, oficiali ai Curţii. Preşedintele Klaus Iohannis trebuie să decidă dacă promulgă legea sau o retrimite Parlamentului.

Parlamentul a votat, pe 29 iunie, proiectul de lege care transpune o directivă europeană privind avertizorii de integritate. Forma care a trecut de Camera Deputaţilor a fost criticată în spaţiul public, în special de ONG-uri, pe motiv că ar descuraja semnalarea actelor de corupţie şi că ar limita de fapt drepturile avertizorilor.

Camera a eliminat posibilitatea raportării anonime şi a introdus condiţia de a divulga public informaţii doar după ce au trecut trei luni de când au fost raportate intern şi extern, deşi directiva europeană nu prevedea aceste lucruri.

Mai exact, în ceea ce priveşte anonimatul, directiva preciza că nu „afectează dreptul statelor membre de a decide dacă entităţile (...) sunt obligate să accepte raportări anonime”, însă forma care a trecut de Senat iniţial prevedea că acele raportări care nu cuprind numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public vor fi examinate şi se vor soluţiona în măsura în care conţin suficiente informaţii referitoare la încălcări ale legii. În schimb, forma adoptată de Cameră arată că „raportarea va cuprinde în mod obligatoriu nume, pronume, date de contact şi semnătura avertizorului în interes public”.

Camera a eliminat principiul bunei-credinţe, potrivit căruia este ocrotită persoana care a avut motive întemeiate să creadă că informaţiile referitoare la încălcările raportate erau adevărate la momentul raportării, prevedere introdusă în varianta adoptată de Senat.

Proiectul a fost criticat şi de şefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, care a precizat că actuala formă ar putea descuraja denunţătorii.

„Avertizorii sunt o sursă esenţială de informaţii pentru serviciile de anchetă şi de urmărire publică. Transpunerea corectă şi implementarea efectivă a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (Directiva privind protecţia avertizorilor) are, prin urmare, o relevanţă operaţională directă pentru Parchetul European. Dacă avertizorii nu sunt protejaţi, atunci depistarea infracţiunilor este limitată. Dacă nu depistezi, nu poţi investiga şi urmări penal”, a transmis Parchetul European după adoptarea legii în parlament, printr-un comunicat.

Legea va ajunge la Klaus Iohannis pentru a fi promulgată, însă preşedintele o poate retrimite Parlamentului. Pe 5 iulie, şeful statului afirma că directiva trebuie să fie transpusă "nu doar în litera, ci şi în spiritul ei".

"S-a votat, cunosc ce s-a vehiculat, am o opinie, însa acum  legea e la CCR pentru analiza pe constitutionalitate, după care fie se întoarce în Parlament, fie vine la mine şi atunci voi uza de instrumentelede care dispune preşedintele. Pentru mine contează să fie o lege bună, să transpuna directivă nu doar în litera, ci şi în spiritul ei", a declarat Klaus Iohannis.

Ulterior deciziei, USR, prin vocea preşedintelui formaţiunii, i-a solicitat preşedintelui României să trimită la reexaminare legea.

"Îi cer preşedintelui Klaus Iohannis să întoarcă de urgenţă la Parlament legea avertizorilor de integritate. În forma actuală, legea descurajează dezvăluirea actelor de corupţie şi riscă să lase România fără bani europeni", a transmis Cătălin Drulă.