Jocurile de culise pentru șefia Consiliului European. Ce lideri i-ar lua fața lui Iohannis
0Varianta Klaus Iohannis la șefia Consiliului European e discutată intens la București, în timp ce la Bruxelles jocurile sunt făcute mai degrabă pentru alți lideri, din familii politice diferite de cea a președintelui României.
Aflat în ultimul an de mandat și susținut în continuare puternic de un partid guvernamental, Klaus Iohannis e văzut de liberalii de la București ca o soluție pentru șefia Consiliului European, fie ea interimară, până când marile partide europene împart funcțiile în toamnă, fie pentru o perioadă de doi ani și jumătate, atât cât este un mandat. Un dialog pe această temă ar fi existat între Marcel Ciolacu și președintele Iohannis, într-o discuție cu jurnaliștii premierul susținând că există un „culoar favorabil” și „o șansă reală” pentru ca un român să fie pe o asemenea funcție.
La rândul său, eurodeputatul Gheorghe Falcă, președinte al PNL Arad, a susținut că se încearcă obținerea unui mandat pentru Iohannis nu de cinci luni, adică interimar, ci de cinci ani (adică două mandate de președinte al Consiliului European). Un argument forte al oficialilor români e faptul că Iohannis e politicianul cel mai vechi, fiind în al zecelea an de mandat, dar și pentru a evita ca Viktor Orban, premierul statului care din iulie va deține președinția rotativă a Consiliului UE, să joace și acest rol, de interimar.
Situația, văzută altfel în plan extern
Întreaga problematică a noului președinte al Consiliului European e văzută diferit în plan extern. Surse politice din Parlamentul European susțin pentru „Adevărul” că una dintre soluțiile văzute la nivel internațional, Mario Draghi (fost șef al Băncii Centrale Europene și premier al Italiei), acum fără afiliere politică, a transmis către familiile politice faptul că ar accepta doar un mandat plin, nu interimar. O asemenea informație a fost publicată și în „Financial Times“, fiind citat un apropiat al lui Draghi.
De altfel, la nivel european nu a fost purtată nici măcar discuția dacă statele vor decide un președinte al Consiliului European doar pentru perioada de interimar, pentru ca din vară să fie și cele pentru persoana cu mandat complet, sau direct pentru o perioadă mai îndelungată. La începutul lunii februarie, cu ocazia Consiliului European, ar putea fi o discuție pe această temă, a precizat eurodeputatul Victor Negrescu pentru „Adevărul”.
Problema configurației politice
O altă problemă e cea a configurației politice. Funcțiile de top – șefia Comisiei Europene, președinția Consiliului European, șefia Parlamentului European și mandatul de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă – sunt negociate între marile familii politice. Charles Michel a fost propunerea Renew. În prezent, PPE o are deja pe Ursula von der Leyen ca șefă a Comisiei, pe Roberta Metsola la șefia PE, iar Iohannis sau alt om din PPE ar fi pe a treia funcție.
Potrivit informațiilor „Adevărul”, varianta Renew pentru funcție este Mark Rutte, timp de 13 ani premier al Olandei. Poreclit și „Teflon Mark”, pentru abilitatea sa de a supraviețui tuturor scandalurilor politice, Rutte țintește și funcția de secretar general al NATO. Un impediment este însă o opoziție dură a Ungariei față de varianta Rutte.
Și socialiștii europeni țintesc funcția de președinte al Consiliului European (după ce au rămas fără Parlamentul European, în urma morții lui David Sassoli). Din informațiile „Adevărul”, la nivelul socialiștilor europeni e pregătită o revenire a lui Antonio Costa, fost premier al Portugaliei, care și-a dat demisia în urma unui scandal de corupție al unuia dintre colaboratorii săi, unde procurorii au considerat că e menționat și fostului șef al Guvernului, dar totul era, de fapt, o încurcătură.
Costa era lunile trecute favorit pentru președinția Consiliului European, la rândul său fiind un premier cu mulți ani de guvernare în spate. „Financial Times“ mai prezintă ca variantă pentru Consiliul European pe Mette Frederiksen, prim-ministră a Danemarcei din 2019 și lideră a socialiștilor din țara scandinavă timp de 9 ani. Așadar, încă o persoană bine ancorată politic.
Iohannis vorbește în Parlamentul European
Președintele Klaus Iohannis va ține un discurs în prima sesiune plenară a Parlamentului European, din perioada 5-8 februarie, susțin surse din legislativul UE. Șeful statului nu a mai mers să susțină un asemenea discurs din octombrie 2018, când a vorbit pe tema viitorului UE, dar unde abordase și teme interne, fiind în plin scandal cu PSD, din cauza ofensivei lui Dragnea împotriva Justiției. Intervenția din plen va fi o mișcare de testare a apelor în ceea ce privește raportarea față de el, susțin surse liberale. Însă testul pentru orice pretendent la șefia Consiliului European va fi primirea susținerii a minimum 15 membri din Consiliu, care să reprezinte 65% din populația UE, adică obținerea unei „majorități calificate”.
Se încarcă comentariile...
