Iohannis retrimite în Parlament legea care i-ar limita mandatele de șef al Consiliului Legislativ lui Florin Iordache
0Preşedintele României, Klaus Iohannis, a trimis, vineri, spre reexaminare, proiectul care modifică Legea de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, prin care șeful instituției și cei de secții pot sta la conducere doar două mandate, adică timp de zece ani.
„Faţă de conţinutul normativ al legii transmise la promulgare considerăm că se impune reexaminarea, de către Parlament, a Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, pentru motivele prezentate în cele ce urmează.1. Prin art. I pct. 1 din legea supusă reexaminării, art. 2 alin. (1) literele e), i) şi j) se abrogă. Potrivit art. 2 lit. e) din Legea nr. 73/1993, printre atribuţiile Consiliului Legislativ se numără cea de a examina "conformitatea legislaţiei cu prevederile şi principiile Constituţiei şi sesizează birourile permanente ale Camerelor Parlamentului şi, după caz, Guvernul asupra cazurilor de neconstituţionalitate constatate; prezintă, în cel mult 12 luni de la înfiinţare, propuneri pentru punerea de acord a legislaţiei anterioare Constituţiei cu prevederile şi principiile acesteia".Atribuţia prevăzută de art. 2 alin. (1) lit. e) teza a II - a se referea la o normă tranzitorie, stabilind în sarcina Consiliului Legislativ obligaţia de a prezenta în cel mult 12 luni de la înfiinţare propuneri pentru punerea de acord a legislaţiei anterioare Constituţiei cu prevederile acesteia”, se arată în solicitarea Administrației Prezidențiale.
„Dată fiind această modificare, considerăm că este necesar ca, în cadrul atribuţiei de avizare a proiectelor de acte normative, prevăzute la art. 2 alin.(l) lit. a) din Legea nr.73/1993, să fie prevăzută în mod expres posibilitatea Consiliului Legislativ de a face menţiuni cu privire la eventuala neconstituţionalitate a unor dispoziţii conţinute de acestea”, mai susține sursa citată.
„ Art. I pct. 2 din legea supusă reexaminării modifică art. 8 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 73/1993, eliminând condiţia ca regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ să fie aprobat în şedinţa comună a birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, cu avizul comisiilor juridice reunite. Dat fiind rolul constituţional al Consiliului Legislativ de organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii, apreciem că se impune menţinerea acestei condiţii, ca o garanţie a relaţiei funcţionale dintre Parlamentul României şi această autoritate constituţională. Mai mult, date fiind dispoziţiile art. 79 alin. (2) din Constituţie potrivit cărora "Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică", stabilirea prin lege a structurii sale organizatorice ar fi de natură să garanteze stabilitatea personalului Consiliului Legislativ, să asigure buna funcţionare a acestei autorităţi constituţionale şi să elimine arbitrariul precum şi orice posibile interferenţe în activitatea derulată de Consiliul Legislativ, una esenţială pentru întreg procesul de legiferare”, este un alt argument.
Precizările privind mandatele
Klaus Iohannis s-a referit și la durata mandatelor. „Potrivit art. III din legea supusă reexaminării, "Mandatele preşedintelui Consiliului Legislativ şi preşedinţilor de secţie aflate în curs încetează la 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi şi pot fi reînnoite o singură dată". Prin art. I pct. 3 şi 4 din legea trimisă la promulgare s-a stabilit durata mandatelor pentru preşedintele Consiliului Legislativ şi pentru preşedinţii de secţii, la o perioadă de 5 ani. Totodată, prin completările aduse art. 9 din Legea nr. 73/1993 s-a stabilit că mandatele pot fi reînnoite o singură dată.Or, în condiţiile în care legea supusă reexaminării stabileşte în mod clar durata mandatului şi posibilitatea reînnoirii acestora o singură dată, art. III din lege vine în contradicţie cu noul mecanism introdus, echivalând, din punct de vedere al duratei mandatelor, cu o resetare a duratei acestora la momentul intrării în vigoare a legii, direct în temeiul legii.În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a reţinut, cu titlu general, că "regimul juridic al mandatelor în sistemul autorităţilor publice este unul eminamente de drept public şi implică ideea de înzestrare cu atribute de putere publică pe care detentorul acesteia le exercită. În privinţa mandatelor autorităţilor publice reprezentative, Curtea observă că acestea sunt reglementate printr-o normă de nivel constituţional (Parlament, Preşedintele României). În schimb, în privinţa autorităţilor publice numite, mandatul poate fi reglementat atât prin norme constituţionale (spre exemplu, Guvern, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Conturi, Curtea Constituţională), cât şi prin norme infraconstituţionale (Consiliul Economic şi Social, Consiliul Legislativ, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Consiliul Concurenţei etc.). Atunci când reglementarea mandatului se realizează prin norme infraconstituţionale, marja legiuitorului în privinţa dimensionării, configurării şi structurii acestuia este mai mare, fără a fi însă arbitrară." (Decizia nr. 842/2021)”, potrivit șefului statului.
„Deşi are libertatea de configurare a unor mandate legale, autoritatea legiuitoare nu poate acţiona în mod arbitrar, contrar principiilor statului de drept. Astfel, atunci când prin soluţiile legislative adoptate s-a permis exercitarea ope legis a funcţiei de către persoana care deţinea funcţia la acel moment, iar nu printr-un act de numire, de punere în executare a legii, Curtea Constituţională a reţinut că "soluţia legislativă prin care se creează premisele exercitării unor competenţe prin continuarea exercitării atribuţiilor aferente unui mandat de membru al Plenului Consiliului Concurenţei, dincolo de durata noţiunii de mandat, respectiv în urma expirării mandatului fiecărui membru al Plenului Consiliului Concurenţei, astfel cum acesta este circumscris potrivit calculului termenelor în dreptul public, şi de situaţiile inerente aferente succesiunii de mandate ca urmare a unor chestiuni tehnice, legate, spre exemplu, de data depunerii jurământului, care trebuie realizată cu celeritate prin diligenţa autorităţilor implicate în procedura de numire, astfel încât la data fixă stabilită prin actul de învestire să fie efectuată numirea pentru noile mandate, nu corespunde cerinţelor respectării statului de drept." În condiţiile în care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu există o durată prevăzută a mandatelor preşedintelui Consiliului Legislativ şi preşedinţilor de secţii, dispoziţiile art. III echivalează, în fapt, din punct de vedere juridic, cu noi numiri în aceste funcţii”, mai subliniază Iohannis.
„În jurisprudenţa sa, instanţa constituţională a analizat compatibilitatea cu Constituţia a unor dispoziţii de lege care modifică regimul juridic al unor mandate - cu privire la autoritatea care are atribuţia de numire, la condiţiile de numire, la durată sau la cazuri de încetare - din cadrul instituţiilor statului, situaţie în care, pentru soluţia pronunţată, a fost relevantă şi determinantă consacrarea constituţională a instituţiilor respective.În cazul Consiliului Legislativ, legiuitorul constituant nu a prevăzut o durată a mandatelor conducerii acestei autorităţi constituţionale, iar potrivit jurisprudenţei Curţii, referindu-se la mandatele legale, "nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime durata unui mandat care nu este de rang constituţional" (Decizia nr. 175/2014, Decizia nr. 97/2015). În mod similar, prin Decizia nr. 641/2020, par. 72, Curtea Constituţională a constatat că "nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să modifice durata unui mandat care nu este de rang constituţional, cum este în cazul de faţă cel al membrului Consiliului Concurenţei, mandatul acestuia fiind unul de rang legal", considerentul fiind ulterior dezvoltat în sensul că Legea Fundamentală "nu stabileşte nici numărul membrilor Consiliului Concurenţei şi nici durata mandatului acestora şi lasă legiuitorului posibilitatea să reglementeze în acest domeniu". (Decizia nr. 908/2020, par. 93). Mai mult, din perspectiva incidenţei principiului neretroactivităţii în privinţa mandatelor legale, Curtea a statuat că legiuitorul este liber să redimensioneze, printr-o lege nouă, durata mandatelor funcţiilor de conducere în alt fel decât legea în vigoare, dar numai pentru viitor, nu şi pentru mandatele în curs, altfel ar însemna să nesocotească regula neretroactivităţii legii, care este normă de nivel constituţional, prevăzută în art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală. (Decizia nr. 375/2005). Or, în situaţia dată, considerăm că limitările trasate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia mandatelor legale nu sunt aplicabile, tocmai dată fiind situaţia atipică a Consiliului Legislativ, pentru care nu a fost încă instituită o durată legală a mandatului conducerii acestei autorităţi constituţionale”, punctează șeful statului.
Noi numiri la Consiliul Legislativ
„Având în vedere aceste considerente, reanalizarea soluţiei legislative prevăzute de art. III care echivalează, din punct de vedere juridic, cu noi numiri ope legis ale conducerii Consiliului Legislativ, se impune cu atât mai mult cu cât norma s-a regăsit în forma iniţiatorului, care a fost respinsă de Camera Deputaţilor în cursul procedurii parlamentare, cu motivarea că nu a întrunit numărul de voturi necesar adoptării unei legi organice.Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ”, conchide sursa citată.
Se încarcă comentariile...
