Iohannis atacă la CCR legea care limitează mandatele lui Florin Iordache la Consiliul Legislativ la cel mult 10 ani
0Președintele României, Klaus Iohannis, a atacat la CCR un proiect de lege prin care sunt introduse noi pensii speciale, dar în care sunt și modificări privind limita mandatelor șefilor Consiliului Legislativ la cel mult zece ani, adică două mandate.
La începutul lunii noiembrie, printr-o modificare adusă legii de funcționare a instituției, parlamentarii au hotărât ca angajații de la CL să aibă beneficiile pe care le au funcționarii publici parlamentari. Unul din aceste beneficii este exact pensia de serviciu. Proiectul de lege a trecut de forul decizional cu 80 de voturi „pentru“ și 27 „împotrivă“. Potrivit ultimelor date, 104 posturi erau ocupate la CL, instituție care are 111 angajați în organigramă.
Tot în proiectul de lege privind Consiliul Legislativ, Puterea a introdus limitarea mandatelor pentru șefii instituției. Așadar, Florin Iordache și președinții de secții vor mai putea sta în funcție maxim 10 ani (adică două mandate). Prevederea introdusă este că un mandat al celor din conducere este de cinci ani, iar acesta poate fi reînnoit doar o dată. În actuala legislație nu exista o limită pentru mandat, acesta fiind până la ieșirea la pensie sau apariția unei alte probleme (deces, condamnare definitivă cu executare etc).
Iohannis invocă probleme de procedură, dar și de conținut
„Prin procedura de adoptare și prin conținutul normativ, considerăm că legea supusă controlului de constituționalitate contravine dispozițiilor art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (2) din Constituție, cu referire la art. 75 alin. (1), (3), (4) și (5), prin raportare la art. 73 alin (3) lit. j), art. 79, precum și dispozițiilor art. 137 alin. (1) din Constituție, pentru motivele expuse în cele ce urmează. Legea supusă controlului de constituționalitate cuprinde atât dispoziții care vizează organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, cât și dispoziții care vizează statutul personalului acestei instituții, inclusiv funcționari publici, aspect ce atrage incidența prevederilor constituționale ale art. 79 alin. (2) referitoare la rolul Consiliului Legislativ și a celor ale art. 73 alin. (3) lit. j) referitoare la încadrarea reglementării statutului funcționarilor publici în domeniile stabilite de legiuitorul constituant ca aparținând legii organice”, arată Iohannis.
„Astfel, în cazul prevederilor care vizează organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, autoritate constituțională prevăzută de art. 79 din Legea fundamentală, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată, Senatul fiind Cameră decizională, în conformitate cu dispozițiile art. 75 alin. (1) teza I din Constituție. Pe de altă parte, în cazul reglementărilor referitoare la statutul funcționarilor publici, în conformitate cu dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, Senatul este primă Cameră sesizată, Camera Deputaților fiind Cameră decizională, potrivit regulii stabilite de art. 75 alin. (1) teza finală din Constituție. Potrivit reglementărilor legii criticate, dispozițiile art. I pct. 2 - 9 se referă la organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, în timp ce dispozițiile art. I pct. 10-17 privesc condițiile de numire, regimul incompatibilităților, regimul răspunderii disciplinare, iar dispozițiile art. I pct. 18, stabilind aplicarea în mod corespunzător a normelor din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, privesc statutul personalului din cadrul Consiliului Legislativ, inclusiv a funcționarilor publici care își desfășoară activitatea în cadrul acestei autorități constituționale”, mai arată șeful statului.
„Cu privire la procedura adoptării legii supuse controlului de constituționalitate, se remarcă faptul că prima Cameră sesizată, Camera Deputaților, nu a considerat legea respinsă și nu a făcut această mențiune expresă a soluției primei Camere sesizate, ci doar a menționat faptul că propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi, nefiind întrunită majoritatea necesară adoptării unei legi organice”, a mai punctat Iohannis.
Ce articole ar mai fi încălcat
În primul rând, ar fi încălcarea art. 1 alin. (5) și art. 79 din Constituție. „Eliminarea acestei atribuții echivalează, de fapt, cu eliminarea unei garanții a supremației Constituției, fiind contrară dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) și art. 79. Mai mult, o astfel de intervenție și eliminare a acestei atribuții a Consiliului Legislativ conduce și la imposibilitatea acestuia de a aduce în atenția Parlamentului și Guvernului, în activitatea de avizare a proiectelor de acte normative, eventualele aspectele de neconstituționalitate pe care le prezintă acele proiecte supuse avizării, misiunea constituțională a Consiliului Legislativ fiind tocmai aceea de a contribui, și în calitate de autoritate avizatoare, la o mai bună legiferare, realizată în conformitate cu principiile și dispozițiile Legii fundamentale”, precizează președintele Iohannis.
Administrația Prezidențială mai enumeră și alte prevederi care ar fi lipsite de predictibilitate, cum și alte articole problematice referitoare la funcționarii publici.
Se încarcă comentariile...
