Iohannis a respins modificările Codului Silvic. Avertismentul preşedintelui: „Noul Cod ar putea accelera tăierea pădurilor“
0
Camera Deputaţilor a adoptat, la începutul lunii martie, un nou proiect de modificare a Codului Silvic, iniţiat de un grup de parlamentari PSD-PC-UDMR. Proiectul care aştepta promulgarea a fost însă retrimis la Parlament de către preşedintele Iohannis care a denunţat mai multe probleme ale legii.
Preşedintele Iohannis a semnat, luni, cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Codului Silvic. În cerere, Iohannis le solicită aleşilor să reanalizeze patru puncte din propunerea legislativă, unele dintre ele criticate şi în presă.
Una dintre criticile preşedintelui face referire la un alineat nou al Codului Silvic, prin care aleşii vor să oblige proprietarii de fond forestier de peste 10 hectare să întocmească amenajamente silvice. Cum însă, în România, există numeroşi proprietari care deţin o suprafaţă mică şi care ar putea, aşadar, să defrişeze pădurile după bunul plac, preşedintele subliniază că “această reglementare se constituie într-o premisă a unei măsuri legislative discriminatorii între diferite categorii de proprietari”.
„Totodată“, continuă Klaus Iohannis, „aplicarea acestei dispoziţii care la prima vedere poate avea drept efect flexibilizarea gestiunii pădurilor, ar putea antrena accelerarea tăierii pădurilor din fondul forestier dincolo de principiile continuităţii, eficacităţii şi conservării pădurilor“, se arată în comunicat.
Potrivit unui comunicat emis de Ministerul Mediului la data adoptării proiectului de către Camera Deputaţilor, suprafaţa totală a proprietăţilor forestiere de sub 10 hectare este de 500.000 de hectare. Ministerul a lăudat, însă, la acea dată punctele criticate de Iohannis şi a subliniat că, în noul Cod Silvic, “devine prioritară administrarea micilor proprietăţi forestiere de până la 10 hectare”.
Iohannis mai atrage atenţia şi asupra faptului că mai multe categorii de terenuri vor putea fi scoase din fondul forestier, pin derogare de la regimul general. “Apreciem că se conferă un avantaj anumitor categorii de beneficiari (proprietarii de reţele de energie din surse regenerabile, proprietarii de parcuri recreative, tematice sau educaţionale), avantaj ce ar putea să intre în sfera noţiunii de ajutor de stat”. Obiecţii similare a primit şi reglementarea posibilităţii ca ocoalele silvice să ofere proprietarilor de fond forestier anumite servicii renumerate.
“Considerăm că, pentru încredinţarea acestor servicii, trebuie prevăzută o procedură de selecţie deschisă, transparentă şi necondiţionată. În caz contrar, respectiva măsură poate institui un avantaj în favoarea ocoalelor silvice, avantaj care poate reprezenta ajutor de stat”, se arată în textul cererii de reexaminare.
Preşedintele denunţă şi o altă reglementare care , spune el, ar discrimina chiar operatorii economici.
Astfel, la ultimul punct din cele denunţate de Iohannis, preşedintele arată că introducerea dreptului de preemţiune pentru producătorii din industria mobilei, la cumpărarea de masă lemnoasă, aduce atingere “principiilor libertăţii economice şi contractuale, ca fundamente esenţiale ale economiei de piaţă”. “Totodată, considerăm că regulamentul pentru valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, ce va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 60 alin. (4) din legea trimisă la promulgare, ar trebui să fie elaborat cu avizul autorităţii de concurenţă”, se arată în comunicat.
La o săptămână după adoptarea noului Cod Silvic, fostul ministru PNL delegat pentru Ape şi Păduri, Lucia Varga, a declarat pentru “Adevărul” că dreptul de preemţiune nu se poate pune în practică.
„Eu am propus ca lemnul să fie dus în depozit, măsurat, şi apoi vândut. Proiectul pe care l-am negocit cu prim-ministrul Victor Ponta este total diferit de cel aprobat de Parlament“, a declarat, pentru „Adevărul“, Lucia Varga.
Pe de altă parte, fostul ministru Doina Pană a susţinut, la acea dată, că la nivel european nu se fac amenajamente sub 10 hectare, ci doar pentru minimum 100 de hectare.
Ce alte prevederi sunt incluse în noul Cod
Proiectul mai stabileşte că suprafaţa maximă care face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier este de maximum 250 de metri pătraţi, în cazul proprietăţilor mai mari de cinci hectare şi de maximum 5% din suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 de metri pătraţi dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică de cinci hectare.
Alte articole stabilite de deputaţi prevăd că preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
O altă prevedere contestată de politicieni şi de ONG-uri, dar care nu se regăseşte în criticile preşedintelui, este metoda de aproximare a cantităţii de lemn tăiat. Si aici, fostul ministru Lucia Varga a reclamat faptul că lemnul tăiat este estimat şi există, întotdeauna, o diferenţă între ceea ce e trecut în documente şi cantitatea defrişată.
Pe de altă parte, Guvernul a emis anul trecut o hotărâre prin care a înfiinţat patrule de jandarmi şi poliţişti care să controleze transporturile de lemn.
Experţi - legea încalcă normele UE
Experţi contactaţi de Adevărul au mai reclamat şi prevederile articolului 60, paragraful 5, la litera f, unde Noul Cod Silvic prevede că “un operator economic, sau un grup de operatori nu pot achiziţiona sau procesa mai mult de 30% din volumul fiecărei specii cu destinaţie industrial, cantitate care este calculată ca media exploataţiilor din ultimii 3 ani aşa cum reiese din documentele comerciale de autorizare a exploataţiilor la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate”. Introducerea pragului maximal de 30% pentru achiziţia/exploatarea lemnului limitează marja de manevră a activităţii economice a operatorilor şi posibilitatea acestora de a participa la târgurile de oferte de lemn tăiat provenit din fondul public forestier.
Aceste obiecţii au fost aduse la cunoştinţa Consiliului Concurenţei, care a confirmat că există un impact de resort al amendamentului amintit din Noul Cod Silvic, în sensul interpretării lui ca ajutor de stat. Consiliul a precizat, însă, că o decizie în acest sens este de resortul Comisiei Europene, singurul organism împuternicit să-l califice drept ajutor de stat.
Totodată, experţii susţin că modificările din Noul Cod Silvic ridică bariere în calea liberei circulaţii a mărfurilor în interiorul UE şi avertizează că adoptarea ei s-ar putea solda cu acţiuni de contestare la organisme internaţionale cum ar fi Comisia Europeană sau Comisia Centrului Internaţional de Rezolvarea Litigiilor Investiţionale de la Washington.
Citeşte şi:
Adoptarea noului Cod Silvic i-a înfuriat pe liberali care îi acuză pe social-democraţi că noua lege nu va putea fi aplicată. În replică, PSD susţine că noul Cod Silvic va duce la spargerea monopolului explotatorilor de lemn, întrucât nicio firmă nu va mai putea beneficia de mai mult de 30% din lemnul care se vinde. Noua lege se află la promulgare, la Cotroceni.
Se încarcă comentariile...
