Interzicerea traseismului parlamentar, misiune imposibilă și fără tracțiune la nivelul partidelor
0Partidele parlamentare au opinii diferite pe tema traseismului politic la nivelul legislativului, în condițiile în care deputații și senatorii pot trece de la o formațiune la alta fără a fi sancționați în vreun fel, iar soluția pentru rezolvarea problemei este una destul de anevoiasă.
Peste 40 de parlamentari din actuala legislatură au plecat din partidul pe listele căruia au fost aleși și fie au trecut la adversarii politici, fie și-au înființat propria formațiune. Cele mai multe plecări au fost din PNL, partid din care s-a rupt noua formațiune Forța Dreptei, înființată de fostul președinte al liberalilor, Ludovic Orban. În cazul traseismului la nivel local, un primar și-ar pierde mandatul dacă ar trece legal la alt partid, ceea ce nu se întâmplă la nivelul legislativului.
Mai ales în legislatura 2016-2020, formațiunile au pus accentul pe condamnarea traseismului politic. Acum, în 2023, tema nici măcar nu prea mai suscită interes, decât pe alocuri, în condițiile în care fiecare partid s-a declarat pro-atragerea de membri din alte formațiuni. Însă și procedura e dificilă.
Modul cum încetează un mandat de deputat și senator e prevăzut în Constituție: „Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului”, arată articolul 70, alineatul 2, din Constituție.
Ministra Justiției ar vrea revizuirea Constituției
Alina Gorghiu, ministra Justiției, s-a declarat în favoarea modificării Constituției în acest sens. „La un moment chiar va fi necesară această revizuire a Constituţiei, să modificăm textul constituţional astfel încât să îşi piardă mandatul sau să se poată face, atunci când optează să plece dintr-un partid spre altul”, a punctat Alina Gorghiu, în urmă cu câteva săptămâni. Ideea Alinei Gorghiu nu singulară, liberalii fiind de acord să sprijine un asemenea demers, dar cred că acest lucru nu e posibil până la finalul lui 2024, potrivit informațiilor „Adevărul”.
Robert Cazanciuc, vicepreședinte al Senatului din partea PSD și fost ministru al Justiției, a explicat pentru „Adevărul” că nu au existat discuții în partid, punctând însă pe o temă de acest fel s-ar impune un referendum: „Cine lansează o asemenea ipoteză va trebui să pună în dezbatere un proiect de act normativ și o să vedem ulterior dacă acel proiect are suport sau nu, mai întâi din partea Parlament, apoi la Curtea Constituțională, care trebuie să valideze orice proiect de modificare a Constituției și ulterior la referendum”.
Însă mai la îndemână e sancționarea prin vot. „Până la urmă cei care decid vor fi tot românii. Dacă cei care l-au ales pe lista unui partid vor aprecia că a făcut bine sau a făcut rău, vor decide la vot. Eu cred că votul este până la urmă cea mai bună formă prin care plecarea unui parlamentar de la un partid la altul va fi sancționată sau nu”, a mai precizat Robert Cazanciuc.
Deputatul UDMR Sereș Deneș a explicat că momentul dinaintea legerilor este cel în care se întâmplă anumite reașezări, afirmând totodată că „atâta timp cât la nivelul autorităților locale acest sistem funcționează într-un fel sau altul, în condițiile în care dacă părăsesc partidul primarii pot să piardă funcția, și Parlamentului i se poate aplica acest lucru, având în vedere că parlamentarii au intrat pe culoarea unui partid, pe o anumită ideologie, și este inacceptabil”.
Se încarcă comentariile...
