INTERVIU EXCLUSIV Vicepreşedintele partidului lui Laszlo Tokes ne explică ce vor, de fapt, ungurii

0
0
Papp Elöd este vicepreşedinte regional al Partidului Popular Maghiar din Transilvania
Papp Elöd este vicepreşedinte regional al Partidului Popular Maghiar din Transilvania

Vicepreşedintele regional al Partidului Popular Maghiar din Transilvania(PPMT), Papp Elöd, a acceptat să discute cu reporterii „Adevărul" despre platforma electorală a PPMT, despre autonomia Ţării Secuilor, dar şi despre valorile minorităţii maghiare, care inspiră platforma electorală a Partidului Popular.

Elöd Papp a vorbit despre un nou mod de reprezentare al minorităţilor în Parlament, dar şi despre necesitatea formării unui partid care să reprezinte cu adevărat minoritatea maghiară şi nu să fie o punte de legătură între Putere şi minoritate. Mentorul formaţiunii proaspăt înfiinţate, Laszlo Tokes, a criticat aspru UDMR, la Congresul PPMT, care a avut loc la sfârşitul lunii februarie, acuzând Uniunea că ar fi fost mai degrabă mesagerul Puterii către minoritatea maghiară şi nu invers.

• Platforma electorală a Partidului Popular Maghiar din Transilvania spune că judeţele Mureş, Covasna şi Harghita ar trebui să se bucure de autonomie, astfel încât să îşi poată făuri singură soarta. Vorbiţi în numele majorităţii maghiarilor din Ţara Secuilor?

Cred, ba pot să afirm cu tărie că majoritatea maghiarilor din aceasta zonă îşi doresc aceasta autonomie.

Este un deziderat şi un concept care vine din istoria acestei regiuni. Secuii sunt nu numai un grup regional aparte al maghiarilor, similar, de exemplu, cu moţii români din Munţii Apuseni, dar şi un grup care a avut instituţii juridice şi administrative proprii până 1876 când guvernul austro-ungar, printr-o reformă administrativă, a anulat toate instituţiile specifice ale secuilor şi saşilor din Transilvania.

Conştiinţa acestui statut juridic aparte este, însă, vie şi azi, chiar dacă foarte mulţi nu mai cunosc detaliile istorice aferente. Însă cred că este elocvent faptul că mai toate partidele minorităţii maghiare şi-au propus autonomia. Ei nu ar fi insistat asupra acestui aspect dacă n-ar fi sesizat persistenţa acestei conştiinţe.

• Ce înţelegeţi exact când spuneţi „autonomie"? Este strict o chestiune de reorganizare teritorială sau ar trebui să aibă şi legi diferite şi alt mod de funcţionare la nivel administrativ?

La nivelul conceptelor generale răspunsul este simplu, este vorba despre recunoaşterea şi asigurarea prin mijloace juridice şi modele administrative capacitatea unui grup de a decide şi de a se administra în chestiuni care-l privesc.

Practic, însă, este o chestiune mai complexă pentru că orice grup, orice etnie, orice colectivitate teritorială tradiţională trăieşte într-o legătură complexă cu mediul social şi politic în care este aşezat. Particularizând, pentru România şi pentru situaţia maghiarilor secui, aceasta înseamnă atât o reorganizare teritorială care recunoaşte tradiţia şi dezideratele zonei secuieşti, cât şi legi noi care reorganizează administraţia publică în sensul descentralizării şi subsidiarităţii, adică cu scopul de a aduce centrele decizionale mai aproape de cetăţean.

Desigur, această descentralizare o dorim pentru toată România, specificul cererii noastre este că propunem ca descentralizarea să nu se facă în mod „centralizat", adică uniform, pe un singur calapod, gândit la centru, ci în modele diferenţiate care ţin cont de specificul zonei, de tradiţiile colectivităţilor teritoriale, cererile lor şi de alte condiţii locale.

• În platforma dumneavoastră electorală, se regăsesc valorile pe care partidul pe care îl conduceţi le consideră cele mai importante. Printre ele, se numără transilvanismul. Cum înţelegeţi transilvanismul?

Transilvanismul este pentru noi, într-adevăr, o valoare, mai bine spus este o sinteză de valori. Aceasta cuprinde conştiinţa apartenenţei noastre, şi este vorba atât de români, cât şi de maghiari, de spaţiul cultural al Europei Centrale. Înseamnă, deci, o legătură mai vie, mai puţin uitată cu circuitul valorilor europene. Înseamnă, în continuare, o tradiţie a convieţuirii în care a existat nu numai respectul reciproc, dar şi o modelare reciprocă a modurilor de viaţă şi a instituţiilor proprii.

Nu privim idealistic acest lucru, în decursul istoriei au fost multe contexte politice consecutive care au alterat această convieţuire - şi de o parte şi de cealaltă - dar această convieţuire cu recunoaştere reciprocă a existat şi este o parte mai puţin pusă în valoare din istoria Transilvaniei.

De fapt există două transilvanisme, a maghiarilor şi a românilor, şi între ele există puncte divergente, dar platformă lor comună este destul de solidă ca să poată constitui un program strategic comun în reformarea României. Din păcate, şi aceasta este o mare pierdere pentru noi, saşii lipsesc din această ecuaţie.

Dar ca să exemplific şi să mai fac clar transilvanismul nostru, invoc cazul Roşia Montană. Pentru noi dosarul Roşia Montană nu este numai o simptomatologie a corupţiei la cel mai înalt nivel, proiectul exploatării nu este numai un risc ecologic - Roşia Montană este şi o valoare transilvană comună care trebuie păstrată.

• Platforma electorală a partidului dumneavoastră include şi reforme ale statului român, precum reducerea birocraţiei sufocante şi regionalizarea cât mai profundă. Regiunile s-ar autoguverna politic şi economic cum ar considera de cuviinţă. Nu credeţi că, privind în spiritul echitabilităţii, aceasta este o lege care s-ar aplica părtinitor şi nu un principiu de bună guvernare într-un stat?

Reforma statului român, aşa cum o gândim noi, este o schimbare care serveşte atât interesele strategice ale românilor, cât şi interesele noastre specifice de a ne menţine şi de a ne dezvolta ca o comunitate în România.

Buna guvernare nu este numai o tehnică performantă în organizarea serviciilor publice şi comunitare, buna guvernare trebuie să ţină cont şi de aspiraţiile comunitare ale celor guvernaţi

• Ce deosebeşte Partidul Popular Maghiar din Transilvania de celelalte formaţiuni politice maghiare şi ce aduce în plus electoratului maghiar? În ce fel ar îmbunătăţi viaţa grupurilor minoritare maghiare în cazul în care ar ajunge la guvernare?

Partidul Popular Maghiar din Transilvania doreşte o schimbare sistemică în România şi în modul de reprezentare a intereselor maghiarilor minoritari. Este o diferenţă, spunem noi, substanţială faţă de strategia UDMR care doreşte să maximizeze câştigul în condiţiile sistemului politic existent, aşa cum e el, cu centralismul şi corupţia endemică care face parte din el.

Suntem conştienţi că acest lucru nu poate fi realizat de la o zi la alta, astfel noi dorim în primul rând să ajungem la o dezbatere publică asupra insuficienţei modului de reprezentare a minorităţilor, instituţionalizat încă de la începutul consolidării regimului Iliescu. A ajunge la guvernare nu este o prioritate pentru noi, dacă aceasta înseamnă conservarea actualului sistem.

Curriculum Vitae

Papp Elöd este vicepreşedinte regional pentru Ţinutul Secuiesc al Partidului Popular Maghiar din Transilvania. În perioada 2000-2004 a îndeplinit funcţia de viceprimar al municipiului Miercurea -Ciuc, ales din partea UDMR.

A părăsit Uniunea pentru a se alătura Partidului Civic Maghiar, din partea căruia a candidat la primăria municipiului, însă fără succes.

În prezent, îndeplineşte funcţia de consilier local al primăriei din Miercurea-Ciuc. Előd este unul dintre membrii fondatori ai Partidului Popular Maghiar

Partidul Popular Maghiar din Transilvania

Partidul Popular Maghiar din Transilvania a fost înfiinţat în anul 2011. Preşedintele PPMT este Toro T.Tibor, ales în cadrul primului congres al partidului, care a avut loc în 27 februarie, la Miercurea Ciuc.

În cadrul aceluiaşi congres au fost aleşi trei vicepreşedinţi regionali, Papp Elöd pentru zona Ţinutul Secuiesc, Gergely Balazs pentru zona Ardeal, Zatyko Gyula - zona Partium şi un vicepreşedinte naţional Szilagyi Zsolt.

Mentorul formaţiunii politice este europarlamentarul Laszlo Tokes. La congres a fost adoptat şi programul platformă al partidului „Pe calea cea bună - Şanse şi libertate Transilvaniei".

Maghiarii cer îndepărtarea plăcuţei de pe statuia lui Baba Novac
Conducerea Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) a sesizat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în legătură cu o plăcuţă de pe statuia lui Baba Novac din Cluj-Napoca, solicitând îndepărtarea acesteia pe motiv că are „un mesaj ofensator la adresa maghiarilor". Citește aici continuarea!

Politică


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri