INFOGRAFIE Sondaj: Un român din trei crede că aderarea la UE a adus avantaje

1 ianuarie 2007: bucureştenii au sărbătorit în stradă intrarea în Uniunea Europeană FOTO Adevărul

Potrivit cercetării INSCOP Research, 35,2% din respondenţi consideră benefică intrarea României în Uniunea Europeană.

Nu mai puţin de 41,5% din români consideră că integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană n-a adus nici avantaje, nici dezavantaje (faţă de 33,9% care îmbrăţişau această opinie la sondajul din aprilie 2013), relevă studiul realizat de INSCOP Research în perioada 1-7 mai 2014, la comanda ziarului „Adevărul“. Sondajul a fost efectuat pe un eşantion de 1.056 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia de 18 ani şi de peste 18 ani a României. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

35,2% din români consideră că aderarea a adus mai degrabă avantaje (35% în aprilie 2013), în timp ce 19,9% din cei chestionaţi au ajuns să asocieze apartenenţa la UE mai degrabă cu dezavantaje (faţă de 21,4% în aprilie 2013).

Un sfert dintre români nu se consideră cetăţeni UE

68,6% din români se consideră cetăţeni europeni. 27,7% nu îşi atribuie această calitate, în timp ce procentul celor care aleg opţiunea „Nu ştiu/ Nu răspund” este relativ mic (3,8%). „Numărul mic de nonrăspunsuri versus puţin peste un sfert dintre români care nu se consideră cetăţeni europeni indică totuşi că «neglijarea» cetăţeniei europene de o parte a conaţionalilor noştri nu este rezultatul necunoaşterii, cât mai degrabă al unei nemulţumiri faţă de faptul că statutul de cetăţean european nu s-a tradus, la peste un sfert din populaţia României, prin drepturile/beneficiile aşteptate”, consideră Darie Cristea, coordonator proiecte INSCOP.

În ceea ce priveşte gradul de informare a publicului privind activitatea diferitelor foruri europene, 26,9% din români se consideră mai degrabă informaţi în privinţa activităţii europarlamentarilor români, iar 26% – mai degrabă informaţi în cazul activităţii Parlamentului European.

Darie Cristea, coordonator proiecte INSCOP, crede că „asemenea cifre ne pot da şi o parte din cheia slabei participări la care ne aşteptăm în cazul alegerilor europarlamentare. Atât familiarizarea cu instituţiile europene, cât şi cu activitatea acestora se prezintă la cote foarte slabe”.

42,5% acuză subordonarea faţă de Vest Şapte români din zece (73,4%) asociază UE cu dreptul la libera circulaţie, acesta fiind de fapt şi punctul în care Uniunea prezintă cel mai mare interes şi, probabil, cel mai palpabil avantaj. 45,7% din respondenţi asociază însă UE cu răspândirea crizei, 42,5% – cu subordonarea faţă de Vest, iar 42,1% – cu exploatarea resurselor naturale.

Două imagini negative încheie clasamentul: pierderea controlului asupra economiei (35,8%) şi pierderea identităţii naţionale (30,5%). „În aprilie 2013, 50,6% indicau subordonarea faţă de Occident drept un aspect al apartenenţei la UE. Acum, procentul a scăzut la 42,5%, una dintre cele

mai mari diferenţe între cele două măsurători, explicabil în contextul în care apartenenţa la Vest, UE şi NATO, apare astăzi ca o garanţie de securitate a României în regiune”, concluzionează Darie Cristea.

Sondajul INSCOP Research a fost realizat între 1 şi 7 mai, pe un eşantion de 1.056 de persoane

Citeşte şi:

Europenizarea va fi deplină când România va înceta să se considere o periferie a Europei

„Europenizarea este un proces complex şi îndelungat, mai ales într-o ţară ca România, care a cunoscut, într-un interval destul de scurt, procesele de naţionalizare sau de românizare”, scrie Constantin Schifirneţ, profesor de sociologie, pe blogul său de pe adevarul.ro.

Cum ar fi fost dacă nu eram în Uniunea Europeană şi în NATO

În 1999, un Occident unit ca niciodată de atunci a decis intervenţia militară împotriva Serbiei, pentru a stopa un nou masacru etnic în Kosovo, după ce ratase această misiune în Bosnia. După trei ani de reforme haotice ale unor coaliţii de centru-dreapta fragmentate, România se orientase spre Vest, dar rămăsese în urma ţărilor pentru care era programată extinderea.

România în Uniunea Europeană: ce-am sperat şi ce-am aflat după şapte ani

Pe 1 ianuarie 2007, România intra în Uniunea Europeană şi milioane de români visau cu ochii deschişi: călătorii, locuri de muncă mai bune, bani mai mulţi. De Ziua Europei, la 7 ani de la acele momente, euforia iniţială s-a mai cuminţit. În locul tonelor de bunăstare aşteptate, românii au descoperit fericirea la pipetă.

Cei şapte ani de UE. Costurile opţiunii non-Occident: ce ni se cere şi ce ne dorim noi, de fapt

În vreme ce entuziasmul integrării în UE s-a cam spulberat din cauza crizei care a acoperit aproape toată perioada postaderare, politicienii populişti oferă publicului gură-cască un nou „model“ social şi economic: abandonarea tăcută a Occidentului şi găsirea unor soluţii „alternative“, precum relaţiile mai strînse cu China sau Rusia, care să aducă investiţii şi să umple miraculos buzunarele unei populaţii sărăcite, în caz că Occidentul ne părăseşte, exasperat.