Un pas înainte, doi înapoi. Guvernul relaxează măsurile din reforma bugetară
0Guvernanții au mers în fața oficialilor de la Bruxelles cu măsuri de reformă bugetară care sunt dure mai ales pentru cei cu venituri mari și demnitari, însă sfera de aplicare este mai relaxată față de forma inițială pentru marea masă bugetară.
Potrivit schiței proiectului de lege pregătit de Executiv și cu care demnitarii din Guvernul Ciolacu au mers la Bruxelles, Puterea a adus modificări față de prevederile inițiale, din forma prezentată în spațiul public în urmă cu o lună. De exemplu, la nivelul secretarilor de stat și al subsecretarilor de stat, precum și al vicepreședinților pe funcții asimilate acestora, are loc o diminuare „cu minimum 30%“, până la 1 ianuarie 2024. Inițial, prevederea era cu „minimum 20%“ reducerea numărului de demnitari. De asemenea, în noua formă prevederea se aplică și consilierilor de stat. Mai mult, în cazul în care sunt funcții vacante la nivel de secretari de stat, subsecretari de stat, consilieri de stat sau aferente acestora, funcțiilor vor fi desființate.
Însă odată cu aceste reduceri, alte măsuri vin cu portițe în sens contrar. De exemplu, la nivelul cabinetelor președinților de CJ sau vicepreședinților de CJ, ale primarilor sau viceprimarilor, se reduce cu 50% din totalul numărului total de posturi aprobate până la 1 octombrie 2023. Însă pe lângă această categorie a aleșilor locali, de acest interval de timp, pentru perfectarea cabinetelor, se vor bucura, conform noilor prevederi, și demnitarii din ministere sau înalții funcționari publici, precum și autoritățile/instituțiile publice de interes local. Așadar, toți acești bugetari își pot mări schemele de personal înainte de a strânge cureaua.
Noi excepții de la desființarea posturilor
Prin noile prevederi, Guvernul nu mai e de acord cu desființarea posturilor unice din instituțiile publice, posturile de judecători, procurori, magistrați-asistenți sau personalul auxiliar de pe lângă parchete și instanțe, personalul contractual pentru organizarea de spectacole și concerte, dar și a funcțiilor din domenii precum cel militar, cel sanitar, educație sau în zona implementării de proiecte europene. De altfel, în cazul ultimelor, și prima formă trebuia să fie asigurată menținerea a 30% din funcțiile vacante.
În urma valului de proteste, Guvernul a regândit aplicarea voucherelor de vacanțelor, astfel încât pragul pentru acordarea lor celor din sistemul public a fost ridicat de la 5.850 de lei la 8.000 de lei, sumă netă. Așadar, oricine are un salariu de maximum 7.999 de lei va beneficia de vouchere de vacanță în continuare.
Voucherele de vacanță: mai mari și pentru mai multă lume
Informația privind creșterea pragului salarial până la care vor fi acordate voucherele de vacanță a fost confirmată atât de premierul Marcel Ciolacu, cât și de ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. „Pentru ca să menţinem valoarea, fiindcă ele vor fi incluse în baza de impozitare a CASS-ului, deci se va plăti contribuţia la asigurările sociale de sănătate şi să avem aceiaşi bani pentru cei care urmează să primească, să nu fie afectaţi, pe de o parte, pe altă parte există şi pragul de venit de 8.000 de lei net pentru a proteja pe cei care sunt cu venituri mici şi a avea o anumită chibzuinţă în folosirea banilor pentru voucherele de vacanţă“, a explicat ministrul Finanţelor. Prevederea din documentul aflat în pregătire la Guvern prevede că se va aplica acordarea anuală a voucherelor de vacanță în valoare de 1.600 de lei până în 2026 (inclusiv).
Norma de hrană va fi acordată anual tot celor cu salarii sub 8.000 de lei net, dar la valoarea maximă de 4.000 de lei anual (nu a două salarii minim brute).
În ceea ce privește sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, de 15% din salariul de bază, nu mai poate depăși 1.000 de lei brut, o prevederea existentă și în vechea schiță a actului normativ.
Nu în ultimul rând, banii alocați pentru „Cultură, Recreere, Religie și Sport“ nu pot depăși 5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent, cu 2,5% mai puțin ca în forma precedentă. Însă în noua formă e o nuanță, pentru că la determinarea proporției de 5% „nu se includ cheltuielile destinate activităților sportive și cheltuielile de personal, funcționare și dezvoltare ale instituțiilor publice de cultură indiferent de natura acestora“.
În schița de proiect nu e menționată cifra care ar reprezenta economiile la buget care ar fi făcute prin luarea unor asemenea măsuri, însă se precizează că fără luarea unei poziții România riscă să aibă la finalul lui 2024 un deficit bugetar de 6,84%.
Angajarea răspunderii, până la final de septembrie
Calendarul angajării răspunderii pe reforme a fost subiect de bâlbe la nivelul Coaliției. După ce ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat luni seară că venirea în fața Parlamentului ar fi la jumătatea lunii, acesta a revenit cu precizarea că liderii Coaliției vor decide. Ulterior, premierul Marcel Ciolacu a subliniat că până finalul lunii toate proiectele de lege vor fi gata. Liderul de la Palatul Victoria a prezentat și succesiunea pregătirii actelor normative. „Primul pachet pe care îl va finaliza domnul ministru va fi cel pe combaterea evaziunii (...) Pe urmă va fi reforma din sistemul administrativ. Și avem dialog, normal, și cu administrația centrală, și cu partenerii sociali, și cu administrația locală.
Al treilea e pachetul fiscal. Astfel încât România să fie sustenabilă și anul acesta, dar și în anii viitori“, a precizat Marcel Ciolacu. În cazul în care Opoziția nu va veni cu o moțiune de cenzură, după prezentarea proiectelor de lege pe care are loc angajarea, acestea ajung după trei zile pe masa șefului statului pentru promulgare.
Se încarcă comentariile...
