Cum a ajuns România la deficit bugetar excesiv. Explicațiile unui fost membru din Consiliul de Administrație al BNR
0Profesorul Silviu Cerna, fost membru în Consiliul de Administrație al BNR și unul dintre cei mai respectați economiști români, a explicat pentru „Adevărul” de ce sunt modificate atât de des taxele în România, care a ajuns să deconteze ani întregi de populism manifestat nu doar în preajma alegerilor, ci și după încheierea acestora.
Guvernul Ciolacu pregătește un nou pachet de măsuri fiscale pentru a face față deficitului bugetar cu care se confruntă România. Într-un interviu pentru „Adevărul”, profesorul Silviu Cerna a explicat cum se stabilește politica fiscală a unei țări, de ce sunt modificate atât de des taxele în România și cum a ajuns țara noastră în deficit, fiind singura țară europeană față de care Comisia Europeană a declanșat, în 2020, procedura de deficit bugetar excesiv.
Cum face statul rost de bani
Potrivit profesorului Cerna, „din punct de vedere al raportului venituri-cheltuieli, statul este un agent economic ca oricare altul, iar, ca urmare, este supus așa-numitei ‹constrângeri bugetare›”.
„În cazul unui agent economic obișnuit, cheltuielile suplimentare pot fi acoperite în două moduri: prin creșterea veniturilor (de exemplu, muncind mai mult) sau prin contractarea unor împrumuturi. Statul are și el aceste două opțiuni: creșterea veniturilor prin majorarea impozitelor și taxelor pe care le percepe de la populație și contractarea unor împrumuturi publice (emiterea și vânzarea către rezidenți sau nerezidenți a unor titluri de stat: obligațiuni guvernamentale, bonuri de tezaur, certificate de datorie etc.)”, a explicat profesorul Cerna.
Economistul a arătat că, spre deosebire de o companie privată, statul mai are și o a treia opțiune de a face rost de bani: crearea de monedă și folosirea acestei monede nou create pentru plata bunurilor și serviciilor pe care le achiziționează. „Problema este că ambele modalități de finanțare a deficitului bugetar – contractarea de împrumuturi publice și emisiunea monetară – sunt limitate: prima, de capacitatea de susținere a datoriei publice, iar a doua, de pericolul inflației”, a explicat fostul membru în Consiliul de Administrație al BNR.
Nota de plată pentru populism
Profesorul timișorean a explicat că recursul la un împrumut public, nu la un impozit, pentru a finanța cheltuielile publice, are doar efectul de a eșalona plata impozitului în timp. „Datoria publică este, de fapt, un impozit eșalonat în timp, care transferă sarcina fiscală a generației prezente asupra generațiilor viitoare”, a explicat Silviu Cerna.
Întrebat care sunt motivele pentru care în România sunt modificate taxele atât de frecvent și dacă se întâmplă acest lucru și în alte țări, specialistul în economie a explicat că o primă cauză este aceea că „la întocmirea și aprobarea bugetului de stat, veniturile sunt supraestimate, iar cheltuielile – subestimate”.
„De aici, necesitatea rectificării repetate a bugetului și încercarea de a găsi noi venituri, având în vedere că reducerea cheltuielilor este imposibilă sau greu de făcut din motive politice”, a punctat Silviu Cerna.
Un al doilea motiv indicat de profesorul Cerna este acela că „datoria publică a devenit nesustenabilă ca urmare a politicilor populiste duse ani în șir de toate guvernele, erorilor de politică fiscală/bugetară, care au diminuat veniturile permanente ale bugetului public, subestimarea necesității de a crește veniturile fiscale și de a combate, în mod ferm, evaziunea fiscală și tot felul de ‹optimizări fiscale›”.
Fostul membru în Consiliul de Administrație al BNR a explicat că datoria publică a devenit nesustenbilă și din cauza cedării în fața unor grupuri de interese care au profitat de slăbiciunea statului român și ignorării regulii conform căreia anii de creștere economică susținută permit crearea sau sporirea „spațiului de manevră fiscală”.
Toate acestea, susține profesorul Cerna, „au condus la un nivel mare al deficitului bugetar structural, la intrarea inevitabilă în procedura de deficit excesiv în martie 2020”. „Acest fapt s-a produs deși autoritățile fuseseră avertizate în mod repetat de Comisia Europeană că se impune o schimbare de abordare în politica bugetară”, a mai explicat Silviu Cerna.
Dezmăț bugetar, înainte și după alegeri
Economistul timișorean a arătat că „lucrurile au luat-o razna mai ales în preajma alegerilor, având loc un fel de întrecere politică pentru cine inventează mai multe favoruri fiscale și scutiri de impozite”.
„Mai puțin obișnuit, generozitatea pe bani publici a continuat, însă, și după alegeri. Punctul culminant, momentul rupturii totale a echilibrului bugetar, l-a reprezentat aplicarea complet irațională a așa-zisei teorii a creșterii economice bazate pe creșterea salariilor (wage-led growth), după care bugetul a mers dintr-o improvizație în alta. Situația a fost estompată, o vreme, de probleme globale, cum a fost pandemia de Covid-19 și cum este în continuare războiul din Ucraina. Dar ceea ce se întâmplă acum este, pur și simplu, decontul pentru ani de ignorare a unei probleme tot mai stringente, tot mai apăsătoare: creșterea continuă a deficitului bugetar și datoriei publice”, a punctat profesorul Silviu Cerna.
Economistul a subliniat că „acest lucru nu se întâmplă, desigur, în alte țări democratice, de unde și instituirea amintitei proceduri de deficit excesiv”.
„România este singura țară din UE care face obiectul acestei proceduri, iar acest lucru costă și bugetul, costă și țara”, a mai arătat profesorul Cerna.
Se încarcă comentariile...
