Gafă a Ministerului Finanțelor. „Discursul” lui Putin, băgat în legea bugetului. Reacția lui Câciu

0
0

În varianta inițială a legii bugetului apar formulări specifice propagandei ruse privind războiul din Ucraina. După sesizarea erorii, ministerul a corectat proiectul, iar Adrian Câciu le-a luat apărarea colegilor săi.

Ministerul condus de Adrian Câciu a încurcat sintagmele privind războiul din Ucraina FOTO Inquam
Ministerul condus de Adrian Câciu a încurcat sintagmele privind războiul din Ucraina FOTO Inquam

Gafa făcută de cei de la Finanțe a fost sesizată de jurnalista TVR Alina Grigore, care spune că „este folosită fix teza lui Putin care refuză să definească altfel războiul barbar declanșat de armata rusă în Ucraina”. De altfel, în toate documentele internaținale și în comunicările publice agresiunea rusă e numită război, nu „operațiune specială”.

Mai mult, printre motivele menționate pentru o încetinire a creșterii economice, oficialii de la finanțe menționează „conflictul ucrainean”, cu toate că forma corectă e „ucrainean”.

Captură realizată de Alina Grigore FOTO Fb Alina Grigore
Captură realizată de Alina Grigore FOTO Fb Alina Grigore

După ce în spațiul public au apărut critici, Ministerul Finanțelor a înlocuit documentul și apare formularea „agresiunea rusă împotriva Ucrainei”.

Ce spune ministrul

Ministrul Finanțelor Adrian Câciu a declarat la Digi24 că „a fost o greșeală”. „S-a dus departe interpretarea. Eu înțeleg dorința de a crea situații artificiale. A fost recunoscută eroarea și a fost republicată. Oamenii au lucrat până la 4 dimineață să scrie toate documentele”, a declarat ministrul Finanțelor.

E foarte bine că a fost văzută de cei din presă”, a mai spus șeful finanțelor din România. „Vreți un subiect din asta, numai că nu este un subiect. Este chiar o scăpare”, a mai completat Adrian Câciu.

Prevederile din proiect

Proiectul de buget pentru anul viitor este configurat pe o creştere economică de 2,8%, în condiţiile în care şocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă, se arată în Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2023 publicat marţi de Ministerul Finanţelor.

Produsul intern brut în preţuri curente este estimat în creştere la 1.552 miliarde de lei, de la 1.396 miliarde de lei în acest an. Deficitul bugetar ESA în anul 2023 este calculat la 4,4% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2026 la 2,9% din PIB, încadrându-se la sfârşitul orizontului de prognoză (anul 2024) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,95% din PIB. Deficitul bugetar cash atinge în anul 2024 valoarea de 2,95% din PIB, cu care se încadrează in regulamentele europene, se arată în documentul citat.

Pe bugetul general consolidat, cheltuielile totale sunt prevăzute la 607,924 miliarde de lei în anul 2023. Cheltuielile bugetare reprezintă anul viitor 39,17% din PIB, cu tendinţă de scădere în anul 2026. Cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 112,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,22% în PIB, iar în anul 2026 acestea urmează să ajungă la circa 154,2 miliarde lei.

Bugetul pe 2023 prevede că organizațiile minorităților naționale ajung să ia o sumă mai mare cu 12,5% față de anul precedent, ajungând la 236,75 milioane lei.

Conform proiectului de buget pe 2023, organizațiile reprezentative ale minorităților naționale, care au și aleși în Parlament, dar sunt și membre al Consiliului Minorităților Naționale, ar urma să aibă o creștere semnificativă, dat fiind că procentul este de 12,5%. Mai precis, de la 210 milioane lei la 236,75% milioane lei.

Politică


Ultimele știri
Cele mai citite