Extremismul amenință UE. Cum vor schimba alegerile din 2024 construcția politică europeanǎ ANALIZĂ
0Direcția politicilor europene s-ar putea schimba ca urmare a unei posibile modificǎri a componenței Parlamentului UE, în contextul creşterii susținerii partidelor de extremǎ dreaptǎ, reiese dintr-un studiu privind alegerile europarlamentare din 2024.
Datele studiului publicat de Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR – think tank fondat la Berlin în 2007) arată că sondajele efectuate în toate cele 27 de state membre ale UE, comparativ cu performanțele partidelor naționale în alegerile trecute pentru Parlamentul European, arată probabilitatea ca partidele radicale de dreapta să se îndrepte către câștigarea alegerilor în nouă țări: Austria, Belgia, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia și Slovacia.
De asemenea, aceste partide ocupă locurile doi sau trei în alte nouă țări: Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Portugalia, România, Spania și Suedia.
Analiza ar trebui să „servească drept un semnal de alarmă pentru factorii de decizie europeni cu privire la ceea ce este în joc” în aceste alegeri, au declarat politicienii britanici Simon Hix și Kevin Cunningham, coautori ai raportului pentru Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).
Această „întorsătură bruscă la dreapta” va avea probabil consecințe semnificative pentru politicile la nivel european, care vor afecta alegerile de politică externă pe care le poate face UE, în special în ceea ce privește problemele de mediu, unde noua majoritate se va opune acțiunilor ambițioase ale UE de combatere a schimbărilor climatice, printre subiecte fiind și susținerea pentru Ucraina, în contextul războiului purtat de Rusia pe teritoriul său”, mai arată ECFR.
Cum ar putea arăta viitoarea majoritate din Parlamentul European
Astfel, potrivit sondajelor, Grupul Stânga radicală și, în special, dreapta populistă, inclusiv Grupul Conservatorilor Europeni și Reformiștilor (ECR) și Extrema Dreaptă (ID), este posibil să fie principalii câștigători, existând o reală posibilitate de a forma o coaliție majoritară pentru prima dată.
Proiecțiile arată că grupurile politice principale din Parlament, Partidul Popular European de centru-dreapta (PPE), Socialiștii și Democrații (S&D) de centru-stânga, Renew Europe (RE) de centru și Verzii (G/EFA), vor pierde din numǎrul de europarlamentari.
Se estimează că grupul de extremă dreapta ID va câștiga cu până la 40 de locuri în plus, urmând să aibă un total de 98, ceea ce ar putea face din el a treia forță politică și ar deschide posibilitatea unei coaliții de „dreapta populistă” (PPE, ECR și ID) cu 49% din eurodeputați în noul Parlament, arată raportul.
România are în prezent, în Parlamentul European, 14 membri în Partidul Popularilor Europeni, fiind vorba despre reprezentanți din PNL, PMP și UDMR. Proiecțiile arată însă că după alegerile europarlamentare din 2024 delegația română a PPE ar urma să obțină doar 9 mandate, 7 din partea PNL și alte două din partea UDMR. 33 de mandate are statul român din cele 705 locuri în Parlamentul European.
În prezent, configurația Parlamentului este formată din 178 de membri ai PPE, 141 de membri ai S&D, 101 membri ai Renew Europe, 71 de locuri ale Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană, 61 de locuri aparțin ECR, 58 de locuri sunt la ID, 51 de membri sunt neafiliați, iar 38 sunt la Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică.
Comparativ, după alegerile europene de anul acesta, PPE ar urma să rămână în total cu 173 de locuri, S&D cu 131, ID cu 98, Renew cu 86, ECR cu 85 de locuri, GrupulUI Verzilor/Alianța Liberă Europeană cu 61 de membri, Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică cu 44 de locuri, iar neafiliații să treacă pe ultimul loc cu 41 de membri.
Situația din România
În România, partidul AUR, condus de George Simion, este catalogat ca fǎcând parte din categoria formațiunilor cu abordǎri extremiste, acesta fiind plasat pe locul 3 în sondaje la alegerile europene.
„Vom rămâne vigilenţi în faţa curentelor extremiste şi nu vom permite afectarea sistemului nostru de valori şi a principiilor de bază ale societăţii noastre”, a subliniat recent președintele Klaus Iohannis, o abordare similară având şi Nicolae Ciucǎ, liderul Senatului şi preşedintele PNL.
De altfel, o îngrijorare privind ascensiunea AUR existǎ şi în rândul partidelor de la putere, existând discuții PNL-PSD pentru o continuare a colaborǎrii politice şi dupǎ alegeri tocmai pentru izolarea formațiunii conduse de George Simion.
„Este clar că este o preocupare pentru toți liderii politici, este un semnal pentru toți cei care cred în democrație și este un semnal prin care cu toții trebuie să vedem unde poate să ducă evoluţia extremismului și unde a dus extremismul de-a lungul istoriei”, a afirmat liderul liberalilor.
Ce spun experții
„Este adevărat că anul acesta sondajele preconizează o creștere a partidelor extremiste și populiste ca reprezentare în Parlamentul European. Periodic, au existat în ultimii 15 ani, începând cu criza economică din 2008, deci începând cu alegerile din 2009, temeri în ceea ce privește ponderea acestor partide. O parte din temeri nu s-au adeverit, pentru că o parte depinde foarte mult de contextul naţional. De exemplu, să spunem că Wilders ajunge la putere în Olanda și dezamăgește până la alegerile europene și atunci partidul lui scade. Macron a câștigat data trecută, dar ulterior a dezamăgit și în consecință crește extrema dreaptă la el în țară. Deci depinde de ciclicitatea națională foarte mult și rar se armonizează stelele”, a explicat analistul de politică externă Radu Magdin, pentru „Adevărul”.
Pe de altǎ parte, puncteazǎ specialistul, „inclusiv pe familii politice, ei sunt împărțiți, aceste curente extremiste și populiste sunt în mai multe familii”, astfel că „o lovitură ar fi dacă s-ar încerca cu adevărat modificarea tuturor triburilor și în acest sens PPE și S&D pot avea emoții”.
„Partidul și familia politică europeană care, din punctul meu de vedere, pot avea cel mai mult de pierdut este ALDE, respectiv Renew Europe. (…) Renew era a treia familie politică în Parlamentul European și foarte probabil va fi depășită în alegerile următoare dacă tendințele actuale de vot se materializează”, preconizează analistul.
Care sunt riscurile
Referitor la consecințele intrǎrii partidelor extremiste în Parlamentul European, Radu Magdin susține că aceste formațiuni nu vor putea influența prea mult legislația europeanǎ, însǎ ascensiunea lor „este un pericol pentru democrație”.
„Aceste partide, după ce ajung în Parlamentul European, își vor uma propria agendă. Vestea bună pentru proiectul european este că din punct de vedere al procedurilor, Parlamentul European este o mașină perfect funcțională și sigur că legislația europeană iese din negocierile intergrupuri. Deci, vom avea mai degrabă un impact din punct de vedere artistic, să spun așa, și al percepției publice și mai puțin un impact din perspectiva faptului că ei cu adevărat vor avea o influență prea mare asupra politicilor europene. (…) Este foarte probabil să aibă câteva victorii politice punctuale, pe care să le expună ca mari victorii asupra Europei și cam atât”, a afirmat Radu Magdin.
Cu alte cuvinte, principalul risc ar fi ca cetǎțenii sǎ aibǎ percepția divizǎrii Uniunii Europene.
„Riscul este prioritar unul de percepție și de percepție de fragmentare adițională și de adâncire a percepției că Europa nu este unită pe mari dosare, inclusiv geopolitice. Spun asta pentru că miza este și geopolitică. În sensul în care adversarii competitori pot ieși și spune că cel puțin în zona Parlamentului European, Uniunea Europeană este profund divizată sau să arate cu degetul către ceea ce s-a întâmplat în Parlamentul European pentru a arăta faptul că partide care favorizează Rusia, și poate China, sunt pe ascendent”, a explicat analistul de politică externă.
Magdin atrage atenția cǎ partidele mainstream ar trebui sǎ îşi îmbunătățească politicile şi comunicarea publică.
Se încarcă comentariile...
