Expertii europeni inventariaza hibele Parlamentului Romaniei

Activitatea publica a Parlamentului ar avea de castigat din adoptarea unui Cod de etica sau de conduita, care sa guverneze comportamentul alesilor in interiorul si in afara Legislativului. Aceasta

Activitatea publica a Parlamentului ar avea de castigat din adoptarea unui Cod de etica sau de conduita, care sa guverneze comportamentul alesilor in interiorul si in afara Legislativului. Aceasta este concluzia la care au ajuns o serie de experti europeni, care au studiat, la sfarsitul anului trecut, problema capacitatii administrative a Parlamentului Romaniei. La efectuarea acestui studiu au participat inalti oficiali ai parlamentelor italian, german si belgian. Raportul, inaintat, ieri, Biroului Permanent al Senatului, arata ca, desi exista regulamente privind activitatea parlamentarilor, acestea se refera la prezenta la lucrarile in plen si comisii sau la sanctiuni, in cazul in care alesii incalca regulile de desfasurare a sedintelor. "Nu exista un cod de conduita in privinta membrilor Parlamentului, care sa prevada, de exemplu, activitatile lor economice private sau declaratiile de interese", afirma expertii europeni, care propun, dupa modelul unor tari din UE, infiintarea unei comisii de etica a Parlamentului sau a functiei de comisar parlamentar, care sa monitorizeze punerea in practica a unui asemenea cod. Expertii au incercat sa analizeze si problema salarizarii senatorilor si deputatilor, dar, dupa propriile lor spuse, "discutiile despre nivelul adecvat al indemnizatiilor, alocatiilor si al altor privilegii ale parlamentarilor intampina mereu dificultati politice". Ca atare, grupul de specialisti europeni noteaza ca nu a putut ajunge la o concluzie definitiva privind nivelul adecvat de remunerare pentru parlamentari. Expertii nu au putut obtine informatii semnificative nici despre relatia dintre Parlament si organizatiile de lobby. Ei remarca, insa, discrepanta dintre detinatorii de posturi importante in conducerile celor doua Camere, cu un aparat de lucru functional si care le sta in permanenta la dispozitie, si parlamentarii fara pozitii importante, care nu au birouri proprii in sediul Parlamentului si nu au acces la infrastructura de baza (telefoane, computere, conectare la Internet). Studiul atrage atentia asupra faptului ca personalul care lucreaza la Camera Deputatilor si la Senat este recrutat "ad-hoc", fara grija ca angajatii sa fie, in primul rand, calificati pentru aceste posturi. Un alt aspect al functionarii Parlamentului, cuprins in raport, se refera la relatia Legislativului cu Executivul. "Exista indicii ca presiunile asupra activitatii parlamentare limiteaza capacitatea Parlamentului de a controla Executivul", afirma autorii studiului, dand ca exemplu faptul ca 80 de procente din timpul comisiilor permanente sunt ocupate de activitati legislative. Raportul atrage atentia ca, desi senatorii si deputatii au drept de initiativa legislativa, aproximativ 90% din legile adoptate de parlamentul actual au fost promovate de catre Guvern.