De ce s-a blocat reforma ANI în Senat. Calculele din spatele unui vot cu miză de 770 de milioane de euro pentru România

Senatul a respins joi proiectul de lege privind reforma Agenției Naționale de Integritate (ANI), după ce PNL și USR au refuzat să susțină două amendamente introduse de PSD. Unul prevedea aplicarea retroactivă a unor dispoziții privind incompatibilitățile, iar celălalt elimina obligația demnitarilor de a declara sumele de bani deținute în numerar. Pentru a înțelege în ce măsură votul din Senat a fost rezultatul unui conflict politic sau al unei dispute privind reforma legislației, „Adevărul” a discutat cu fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, și cu fostul consilier prezidențial Cristian Hrițuc, analist politic.

Sorin Grindeanu și Dominic Fritz. FOTO: Mediafax

Votul din Senat întârzie îndeplinirea unuia dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de care depinde deblocarea a 770 de milioane de euro.

Unul dintre amendamentele propuse de PSD stabilea că persoanele declarate incompatibile sau aflate în conflict de interese printr-o decizie definitivă a ANI, inclusiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își vor pierde mandatul. Într-o astfel de situație se află liderul USR, Dominic Fritz, care și-ar pierde mandatul de primar al Timișoarei. Acesta din urmă a fost declarat definitiv în conflict de interese administrativ în luna iunie 2026, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins recursul în procesul împotriva ANI.

„Știți ce este culmea absurdului? Dacă ne-am lua după această lege nouă și, să zicem, s-ar rejudeca cazul meu, nici n-aș mai fi în conflict de interese. PSD vrea ca constatarea conflictului de interese să se facă pe legea veche, constatarea sancțiunii să se facă pe legea nouă, adică să aleagă fix ce doresc ei din ce vor ei”, a declarat Dominic Fritz la Digi 24.

Ulterior, PNL și USR au anunțat că vor depune vineri un nou proiect de lege, identic cu forma respinsă joi, dar fără amendamentele introduse de PSD. Până atunci însă, disputa ridică două întrebări: putea un asemenea amendament să reziste controlului de constituționalitate și, dacă nu, de ce a fost promovat?

În opinia fostului președinte al Curții Constituționale răspunsul la prima întrebare este lipsit de echivoc. Augustin Zegrean spune că textul propus de PSD intră în conflict cu unul dintre principiile fundamentale ale Constituției, potrivit căruia legea produce efecte numai pentru viitor.

„Este neconstituțional. Constituția României spune foarte clar, la articolul 15 alineatul (2), că legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Nu poți veni astăzi să spui că cineva declarat incompatibil acum cinci ani va fi sancționat în baza unei legi adoptate acum. Nu se poate, pentru că legea nu poate produce efecte retroactive”, a explicat Zegrean.

Pe de altă parte, explică fostul președinte CCR, o astfel de modificare ar viza, pe lângă Dominic Fritz, în situații similare s-ar putea afla sute de aleși, inclusiv PSD, care la rândul lor și-ar pierde mandatele.

„Cred că inițiatorii s-au gândit doar la anumite cazuri punctuale. Dar există poate sute de persoane care au fost declarate incompatibile de la înființarea ANI și până astăzi. Ce faci cu toți aceștia? Îi verifici pe toți, indiferent dacă sunt primari, deputați sau ocupă alte funcții publice? Dacă legea va fi adoptată în această formă, va avea probleme serioase de constituționalitate. Va fi atacată la Curtea Constituțională, iar Curtea va elimina această prevedere sau va trimite legea înapoi Parlamentului pentru reexaminare”, a declarat Augustin Zegrean pentru Adevărul.

Așadar, dacă un asemenea amendament avea șanse reduse să treacă de controlul Curții Constituționale, întrebarea devine de ce a fost introdus și care a fost, în realitate, obiectivul urmărit.

Hrițuc: „PSD nu a urmărit reforma, ci confruntarea cu USR”

Cristian Hrițuc crede că amendamentul trebuie citit mai degrabă ca o mișcare politică decât ca o încercare de a modifica legislația privind integritatea. În opinia fostului consilier prezidențial, PSD a mizat pe efectul public al propunerii și pe presiunea pe care aceasta urma să o pună asupra USR.

„Poate părea un joc elaborat, dar este unul străveziu. Au introdus amendamentul anticipând reacțiile, însă intenția este evidentă și publicul o vede. Din punctul meu de vedere, PSD a pus războiul politic cu USR mai presus de jalonul din PNRR și de reforma ANI. Nu s-a transformat peste noapte într-un partid al integrității. Este același partid care a avut cele mai multe probleme în această zonă”, a declarat Hrițuc.

În opinia sa, scopul amendamentului nu era adoptarea lui, ci schimbarea temei dezbaterii. PSD ar fi încercat să transmită că toate partidele au probleme în zona integrității, chiar dacă știa că textul ridică serioase probleme de constituționalitate.

„A fost un joc politic prin care au încercat să împingă USR și PNL în defensivă și să transmită ideea că «toți sunt la fel». În același timp, știau foarte bine că amendamentul are probleme grave de constituționalitate. Nu i-a interesat nici reforma, nici banii din PNRR, ci strict atacul politic”, a afirmat fostul consilier prezidențial.

România ar putea pierde 770 milioane de euro din PNRR

Hrițuc vede în votul AUR încă o dovadă că partidul lui George Simion încearcă să profite de fiecare conflict dintre formațiunile aflate la guvernare. Deși a susținut amendamentul PSD, formațiunea s-a abținut la votul final asupra proiectului.

„AUR a jucat și de această dată rolul pe care îl joacă frecvent în Parlament. A susținut amendamentul, dar la votul final asupra legii s-a abținut. Este modul în care speculează orice situație: când sprijină PSD, când se delimitează, în funcție de propriul interes politic. Același tip de comportament l-am văzut și la buget, și la moțiune. AUR încearcă să capitalizeze orice conflict”, a explicat Hrițuc.

În ceea ce privește viitorul legii, fostul consilier prezidențial este sceptic că aceasta ar urma să fie adoptată în forma agreată cu Comisia Europeană. Miza politică este deja prea mare, iar o eventuală aplicare retroactivă ar putea afecta nu doar cazul invocat în dezbaterea publică, ci și numeroși aleși locali sau parlamentari.

„În momentul de față nu mă aștept ca legea să treacă în această formă. Miza a fost ridicată foarte sus și există și alte prevederi controversate. În plus, există suficient de multe persoane, inclusiv primari PSD, care ar putea fi afectate de o aplicare retroactivă și care ar avea tot interesul să atace legea la Curtea Constituțională”, a spus Hrițuc.

În opinia sa, tocmai acest detaliu arată că obiectivul amendamentului nu a fost adoptarea lui, ci exploatarea politică a subiectului.

„Nu trebuie să fii fost președinte al Curții Constituționale ca să știi că legea nu poate retroactiva. Este unul dintre primele principii de drept pe care le învață orice student. Cu toate acestea, au introdus deliberat un amendament care încalcă acest principiu. Tocmai de aceea spun că, deși jocul parlamentar a fost construit cu grijă, în esență este unul extrem de cinic și atât de evident încât lasă impresia că PSD îi tratează pe toți ca pe niște naivi”, a concluzionat Hrițuc.