De ce îşi părăsesc parlamentarii partidele şi cum plănuiesc democrat-liberalii să cureţe Legislativul
0
Demisiile parlamentarilor sunt foarte rar un subiect de discuţie. Când pleacă, parlamentarii sunt, de cele mai multe ori, forţaţi să o facă sau au obţinut alte funcţii. Puţine sunt demisiile de onoare şi chiar mai rare asumările greşelilor.
Deputatul PDL Monica Iacob Ridzi s-a înscris perfect în linia cutumelor politicianeşti din România. După formarea Alianţei România Dreaptă (ARD) cu toate criteriile sale etice pe baza cărora se vor alege candidaţii pentru parlamentarele din iarnă, o parte dintre pedeliştii care aspirau la o înnoire a mandatului de parlamentar s-au găsit incompatibili. A fost şi cazul deputatului PDL Monica Iacob Ridzi, cunoscută pentru activitatea sa la Ministerul Tineretului şi Sportului (decembrie 2008 – iulie 2009) şi pentru explicaţiile pe care încă le are de dat la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) referitor la această activitate, care, aflând că nu mai poate candida pe listele electorale cu inimă (sigla ARD este o inimă) a demisionat din partid, pe motiv că PDL este un „partid al dublei măsuri”.
„Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă”, frustrarea politicienilor care îşi părăsesc partidele
Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a explicat limpede motivele demisiei lui Ridzi.
„Am avut o discuţie azi dimineaţă cu doamna deputat şi i-am spus că noi respectăm criteriile de integritate aşa cum au fost formulate de Comisia de Etică a Coaliţiei, pentru că ele, de altfel, sunt prinse în codul etic al PDL. Doamna Ridzi este trimisă în judecată şi asta înseamnă că nu mai poate candida, pentru că ăsta este unul dintre punctele codului etic. Doamna Ridzi şi-a exprimat intenţia de a mai candida”, a declarat Vasile Blaga, lăsând loc concluziei că „nu s-a mai putut”.
Alianţa România Dreaptă, constituită în jurul fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu (lider al partidului Forţa Civică), la care au pus însă umărul atât PDL, cât şi formaţiuni politice mai mici (PNŢCD, condus de Aurelian Pavelescu şi Partidul Noua Republică, condus de Mihail Neamţu) îşi propune ca cei care se vor lansa în lupta pentru fotoliile parlamentare să îndeplinească mai multe criterii etice, stabilite de o Comisie de Etică, la conducerea căreia se află europarlamentarul Monica Macovei, renumită pentru intransigenţa sa.
De ce pleacă parlamentarii atunci când pleacă?
Începând de miercuri, Monica Iacob Ridzi este parlamentar independent.
În România, independenţa parlamentară pare să fie un fel de sală de aşteptare până apare cea mai bună ofertă. Printre (ne)independenţii Parlamentului se numără Silviu Prigoană, Oana Mizil, Mircea Geoană şi (încă pe listele online afişate pe site-ul Camerei Deputaţilor) Mihail Boldea.
Oana Mizil, fost deputat PSD, a părăsit partidul consortului ei pe motiv că social-democraţii au acceptat egalitatea cu liberalii în judeţul Călăraşi, deşi ei câştigaseră alegerile acolo.
„Eu consider că, pur şi simplu, am fost mazilită şi nici asta nu ar fi fost important dacă sacrificiul carierei mele politice s-ar fi făcut pentru binele călărăşenilor, dar consider că judeţul Călăraşi a fost vândut la propriu de PSD-PNL în defavoarea intereselor călărăşenilor şi ale membrilor PSD”, şi-a explicat Mizil gestul.
Preşedintele Comisiei senatoriale de politică externă, Mircea Geoană, a demisionat din PSD, în urma unui scandal politic cu colegii săi de partid, în urma căruia a pierdut şefia Senatului. Cu toate acestea, Geoană a susţinut Guvernul Ponta în Parlament.
Deputatul Mihail Boldea a activat ca independent din martie 2012, până marţi, când şi-a trimis demisia către Camera Deputaţilor din Penitenciarul Galaţi, unde este arestat preventiv. Boldea este arestat preventiv de la sfârşitul lui martie acest an. El a fost trimis în judecată, la sfârşitul lunii iunie, de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Galaţi, pentru fraude imobiliare în valoare de aproximativ un milion de euro.
Demisiile de onoare, puţin întâlnite în Parlamentul României
În ianuarie, în timp ce românii cereau alegeri anticipate în Piaţa Universităţii, a existat un deputat tânăr, la primul mandat de parlamentar, care a înţeles dorinţa românilor. Adriana Săftoiu, fost jurnalist, fost consilier prezidenţial, deputat ales pe listele PNL, şi-a înaintat demisia, după ce colegii săi din USL optaseră pentru greva parlamentară. „Oamenii voiau să vadă o schimbare. Eu aşa am considerat”, îşi explică Adriana Săftoiu gestul. Discursul susţinut de Săftoiu în Parlament înfiera greşelile actualului Legislativ. „Adevărata vină”, a spus Adriana Săftoiu de la tribuna Parlamentului, „o purtăm noi, cei care suntem la primul mandat. De la noi trebuia să vină schimbarea.”
Săftoiu a explicat, într-un interviu acordat RFI, că „demisia este un gest de onoare”.
„Când mi-am depus acea demisie, am fost absolut convinsă că e singurul lucru pe care îl puteam face, că este singura variantă pentru a ieşi din actuala criză politică şi socială mult mai gravă decât criza economică. Demisia e un gest de onoare, pe care nu-l poţi negocia”, a spus, simplu, fostul deputat Adriana Săftoiu, oferind o lecţie de eleganţă clasei politice.
Care sunt criteriile etice ale Alianţei de dreapta şi cui se aplică?
Prezentând criteriile etice ale Comisiei, Macovei a explicat că în virtutea schimbării ţării, e nevoie, mai întâi, de schimbarea politicienilor. „ARD este prima şi singura alianţa care şi-a stabilit un set de valori şi criterii pe care să le aplice tuturor candidaţilor pentru alegerile din 9 decembrie”, a explicat europarlamentarul.
Viitorii candidaţi ARD nu trebuie să aibă probleme de factură penală: ei nu trebuie să fi fost condamnaţi, trimişi în judecată şi să nu fi avut probleme cu legea. De asemenea, nu pot fi candidaţi pe listere ARD cei pentru care ANI a trimis sesizări cu privire la averi, cei pentru care există soluţii în judecată pe motivul averilor disproporţionate.
„Nu avem candidaţi care s-au aflat sau se află în conflicte de interese şi nici candidaţi - foarte important - care au încheiat în mod ilegal, netransparent contracte de afaceri cu instituţii publice”, a subliniat Macovei.
Candidaţii alianţei de dreapta trebuie să nu fi colaborat cu Securitatea. „Am mers chiar mai departe, astfel că dacă există proceduri în curs în faţa instanţelor de judecată, deci suspiciuni ca o persoană să fi colaborat cu Securitatea, atunci decidem ca şi acele persoane să nu fie pe listă”, a explicat preşedintele Comisiei de Etică a Alianţei.
În aceeaşi linie se înscrie şi demersul parlamentarilor pedelişti din februarie, anul acesta, când au adoptat, la 22 de ani după Revoluţie, o lege a lustraţiei. Legea, adoptată cu 167 de voturi „pentru” şi în absenţa parlamentarilor USL, interzice persoanelor care au fost plătite de regimul comunist sau au ocupat diferite funcţii politice să mai ocupe anumite demnităţi publice timp de cinci ani. Sub incidenţa legii lustraţiei cad cei numiţi în funcţii, nu şi cei care candidează pentru o funcţie.
La momentul respectiv, însă, parlamentarii portocalii au făcut trei modificări în grabă: i-au exclus pe foştii procurori comunişti de sub incidenţa Legii, au cerut eliminarea din lege a celor care au ocupat funcţii de conducere în Uniunea Tineretului Comunist (astfel încât sub incidenţa legii cad doar cei care care au avut funcţii politice de conducere retribuite de PCR, în aparatul central, regional, raional, al Partidului Muncitoresc Român, membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului central al PCR, membri ai Consiliului de stat, de miniştri, directorii de editură) şi au fost excluse de pe lista „lustrabililor” persoanele asimilate personalului corpului diplomatic şi consular. Întâmplarea face ca, în timpul dezbaterilor pe Legea lustraţiei, în Comisia de specialitate să fie audiat Teodor Meleşcanu (care a fost diplomat în Ministerul Afacerilor Externe încă din anul 1966), care urma să fie numit în funcţia de şef al Serviciului de Informaţii Externe (SIE).
„Nea Nelule, gata, mai stai o tură! Te-am lustrat!”
Reacţiile, după adoptarea Legii lustraţiei au fost virulente. Jurnalistul Ion M. Ioniţă, scria în editorialul „Cum ne-a scăpat PDL de comunişti”, că motivul celor trei schimbări de ultim moment a fost protejarea unor membri ai partidului (fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu a fost membru supleant în Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, europarlamentarul Monica Macovei, procuror în perioada 1983 – 1989 şi directorul SIE, Teodor Meleşcanu), care ar fi căzut sub incidenţa legii:
„Purtaţi de entuziasmul luptei anticomuniste, deputaţii PDL au fost la un pas să-l lustreze tocmai pe Mihai Răzvan Ungureanu, omul în care îşi pun speranţele pentru redeşteptarea electorală a partidului. În lipsa Opoziţiei, faulturile pe Legea Lustraţiei s-au efectuat frăţeşte în sânul coaliţiei de guvernământ. UDMR s-a gândit că şi foştii procurori comunişti ar trebui să se regăsească pe listă, orice conexiune cu Monica Macovei, fiind, bineînţeles, întâmplătoare. Uşor debusolaţi de ceea ce le-ar fi putut ieşi din votul acestui proiect, corifeii PDL s-au retras în biroul Robertei Anastase, reuşind să repare erorile din corpul legii. I-au eliminat din text pe membrii conducerii UTC şi au făcut uitată precizarea conform căreia şi foştii şefi ai serviciilor diplomatice s-ar fi regăsit pe lista lustrabililor.”
„În cele din urmă, PDL i-a dat de capăt proiectului fără să intre în niciun bucluc. Partidul reuşeşte să-şi prindă electoral în pieptul de aramă frumoasa Lege a lustraţiei. Comuniştilor nărăviţi în rele li se serveşte o lecţie exemplară”, scre jurnalistul, concluzionând amar: „Ce mai contează când te gândeşti că, în cele din urmă, peştele cel mare din plasa lustraţiei va fi tot Ion Iliescu, bătrânul edec comunist, cu care ne-am bătut şi în 2004 şi în 2009. Nea Nelule, gata, mai stai o tură! Te-am lustrat!”
Despre candidaţii neeligibili de dreapta
Criteriile etice ale ARD îi vor afecta pe mai mulţi parlamentari portocalii care beneficiază de locuri în Parlament. În cazul în care Comisia de Etică a Alianţei nu va aplica cerinţele pentru a se potrivi fiecărui candidat dorit, mai mulţi ocupanţi ai scaunelor din Parlament nu vor mai avea şansa ca să candideze pe listele portocalii curăţate.
Deputatul Eugen Bădălan, condamnat, dar candidează
Fostul şef al Statului Major al Forţelor Terestre, Eugen Bădălan, a fost condamnat definitiv patru ani de închisoare cu suspendare, după ce, în luna iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins recursul DNA şi a menţinut pedepsele iniţiale în dosarul în care Bădălan şi generalul în rezervă Mihail Popescu au fost condamnaţi la patru ani de închisoare cu suspendare.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) – Secţia de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari au dispus, pe 19 decembrie 2007, trimiterea în judecată a lui Eugen Bădălan şi a altor cinci foşti comandanţi şi şefi de structuri din Statul Major al Forţelor Terestre (în afara generalului Mihail Popescu, au fost trimişi în judecată şi Eugen Calcan, Toader Mandea, Simion Linca şi Neculaie Oţelea) pentru prejudicierea unităţii cu suma totală de 4.411.812 de lei, echivalentul a 1.260.517 de euro. Pe lângă decizia de condamnare, judecătorii au hotărât ca cei şase să plătească despăgubiri totale de 4.6 milioane de lei.
Deputatul PDL Eugen Bădălan, ales deputat în 2008, în circumscripţia electorală nr. 9 Brăila, colegiul uninominal nr. 2, a anunţat, la jumătatea lunii septembrie că se întoarce în Partidul Democrat Liberal (partid din care se autosuspendase în 2011) şi că intenţionează să candideze pentru un nou mandat de deputat.
Cel care, potrivit procurorilor DNA, şi-a încălcat şi depăşit atribuţiile la negocierea, încheierea şi derularea contractului de schimb semnat între SMFT şi SC Tofan Grup prin SC Tofan Steel SRL, care prevedea predarea de tehnică militară scoasă din funcţiune către firmele private, la schimb cu anvelope, în valoare totală de 318.592 de dolari, şi-a anunţat noua candidatură la Brăila, în cadrul şedinţei consiliului de coordonare local municipal al PDL, în aplauzele colegilor democrat-liberali brăileni.
„Profit de acest moment pentru a face un anunţ: după cum ştiţi, pe parcursul anului 2011, din proprie voinţă, m-am autosuspendat din PDL. Începând de azi, această autosuspendare încetează, redevin membru al PDL cu toate drepturile şi obligaţiile. Organizaţia brăileană, cu bunele şi relele ei, este unul dintre produsele muncii mele şi a celorlalţi colegi ai mei. O să candidez pentru un post la parlamentare, ca deputat în colegiul 2. Am vrut să fac acest anunţ ca să nu mai existe dubii sau întrebări şi pentru că vreau să înceteze statutul meu de invitat la viaţa organizaţiei”, a declarat Bădălan.
În pofida anunţului său primit cu entuziasm, Eugen Bădălan nu ar mai avea dreptul la o nouă candidatură pe listele Alianţei, dacă se respectă criteriile Comisiei de Etică a Alianţei.
Dan Păsat ar putea rămâne în afara listelor electorale
Dan Păsat, deputat de Giurgiu ales pe listele liberalilor, a trecut, în 2010, în grupul parlamental al PDL. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Dan Păsat, acuzat de trei infracţiuni de şantaj. În rechizitoriul întocmit, citat de Gândul, procurorii au reţinut că „în perioada octombrie – noiembrie 2009, inculpatul Păsat Dan, sprijinit de coinculpatul Marin Constantin, i-a ameninţat verbal şi fizic, în mai multe rânduri, iar la data de 29 octombrie 2009, a exercitat acte de violenţă asupra unui număr de doi reprezentanţi ai firmei SC Agro Clas SRL Teleorman – ameninţări ce vizau integritatea fizică a părţilor vătămate sau a membrilor familiilor acestora – pentru a-i determina să semnze un contract de cesiune integrală a lucrărilor de aducţiune a apei din comuna Vărăşti, judeţul Giurgiu. Totodată, prin ameninţări şi sprijinit de coinculpatul Marin Constantin, inculpatul Păsat Dan a încercat să îl convingă pe unul din cei doi reprezentanţi ai firmei menţionate să meargă la sediul primăriei din comuna Toporu şi să facă demersurile necesare pe lângă primar în vederea încasării unor sume de bani, 290.000 lei, bani care s-ar fi cuvenit firmei AGRO CLAS SRL din executarea unui contractul de aducţiune apă potabilă. Ulterior, aceşti bani ar fi urmat să fie remişi lui Dan Păsat”.
De asemenea, în perioada noiembrie 2009 - februarie 2010, inculpatul Păsat Dan a efectuat demersuri, în calitate de administrator de facto în reprezentarea intereselor societăţii sale - SC PRODINVEST SRL, pe lângă primarii mai multor localităţi din judeţul Giurgiu (Toporu, Bulbucata, Bucşani, Vărăşti, Letca Nouă, Valea Dragului) pentru a-i determina să efectueze plăţi, cu prioritate, către firma sa ori să favorizeze aceeaşi firmă în obţinerea unor contracte privind lucrări de interes public (baze sportive, extindere sediu primărie). În acest fel, inculpatul a desfăşurat operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu calitatea de deputat în Parlamentul României, obţinând foloase necuvenite în sumă de 1.836.608,59 lei, se mai arată în rechizitoriul procurorilor.
Fiind cercetat penal, Păsat nu întruneşte condiţiile de eligibilitate pentru a se afla pe listele Alianţei România Dreaptă pentru alegerile din iarnă.
O altă incompatibilitate cu criteriile etice – deputatul Cornelia Brînduşa Novac
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) susţine că, începând cu 22 februarie 2008, Novac a deţinut în baza unor contracte de management, funcţia de director al Circului Globus Bucureşti, fiind în acelaşi timp deputat, îndeplinind funcţia de secretar al Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor.
„Agenţia Naţională de Integritate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea si completarea altor acte normative, a constatat(...) încălcarea de către doamna Brînduşa Cornelia Novac Director/ manager al „Circ & Variete Globus” Bucureşti şi Deputat în Parlamentul României a dispoziţiilor art. 70, si art. 72 din Legea nr. 161/2003 privind conflictul de interese în materie administrativă”, informeaza site-ul ANI.
ANI susţine că Brînduşa Novac s-ar afla în conflict de interese în materie administrativă, deoarece ar fi semnat, în calitate de persoană fizică, cu „Circul Globus” Bucureşti, două contracte de realizare a scenariilor şi regiei pentru două spectacole, precum şi un contract de colaborare încheiat între „Circul Globus” şi SC Sidus Artis SRL, societate în cadrul căreia a deţinut, până la 23 iunie 2010, calitatea de asociat. Valoarea totală a celor trei contracte semnate este de 443.440 de lei.
În februarie 2011, ANI a constatat incompatibilitatea şi a sesizat Parchetul de pe lângă ICCJ pentru a cerceta conflictul de interese, iar deputatul a contestat acţiunea. Curtea de Apel Bucureşti a dat, însă, câştig de cauză Agenţiei Naţionale de Integritate, astfel că Novac se află în stare de incompatibilitate.
Cristian Boureanu, probleme la DNA
DNA a declanşat urmărirea penală împotriva deputatului PDL Cristian Boureanu, la sfârşitul lunii aprilie 2008. Procurorii l-au învinuit de abuz în serviciu, în perioada în care făcea parte din Adunarea Generală a Acţionarilor a Companiei Loteria Română. Dosarul vizează modul în care şefii Loteriei au încheiat, în anul 2000, un act adiţional la contractul de informatizare a companiei cu firma grecească Intracon. Procurorii anticorupţie susţin că acest act adiţional înăsprea condiţiile pe care trebuia să le îndeplinească partea română, mărindu-se cota pe care urma să o primească firma străină din profitul Loteriei.
Cristian Boureanu a fost ales deputat în 2008, în circumscripţia electorală nr. 3 Argeş, colegiul nominal nr. 9, însă, verificarea DNA ar putea să îl excludă din lista candidaţilor eligibili pentru parlamentarele acestui an.
Alianţa România Dreaptă va avea lista candidaţilor definitivată până la 15 octombrie, după ce aspiranţii la un loc de parlamentar vor primi avizul Comisiei de Integritate a Alianţei.
Rămâne, însă, de văzut dacă vor fi într-adevăr excluşi de pe listele electorale cei care nu întrunesc condiţiile Comisiei sau dacă regulile se vor aplica discreţionar.
Se încarcă comentariile...
