Analiză De ce a eșuat Guvernul Tomac. Analist: „Președintele nu a uzat de toate instrumentele pentru a susține această formulă «tehnică»”

Eșecul guvernului tehnocrat propus de Eugen Tomac ridică o serie de întrebări legate de cea de-a doua nominalizare făcută de președinte și de motivele care au stat la baza schimbării de strategie în ultimul moment. Potrivit criticilor formulate de partidele parlamentare, principalele vulnerabilități ale formulei propuse au fost legate de unele dintre nominalizările pentru portofoliile ministeriale, despre care s-a susținut că nu erau lipsite de conexiuni politice. Din acest motiv, executivul a fost catalogat de adversarii săi drept un guvern „paravan”, prezentat ca tehnocrat, dar perceput ca având susținere și influențe politice.

Eugen Tomac la sediul PSD Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

„Adevărul” a stat de vorbă cu analistul Cristian Andrei, coordonatorul Agenției de Rating Politic, despre provocările pe care Adrian Veștea va trebui să le gestioneze în încercarea de a forma un nou executiv. Potrivit analistului, una dintre cele mai importante calități pe care trebuie sǎ le aibă premierul desemnat este capacitatea de a readuce la masa negocierilor principalele partide din fosta coaliție de guvernare și de a construi un consens politic suficient pentru formarea unei majorități stabile:

„Eugen Tomac nu era el în poziția să negocieze un armistițiu între partide sau să facă o înțelegere cu o parte din PNL pentru susținere. Aceste calcule și negocieri se fac la Cotroceni, doar președintele are forța asta. Nu e vorba deci de greșeli, ci de anvergura redusă și de faptul că președintele nu a uzat de toate instrumentele pentru a susține această formulă „tehnică”. Acum președintele a devenit jucător, dar a mizat pe altă formulă, probabil rezultată și din negocierile cu acei dizidenți care au cerut la schimb premierul pentru a putea convinge mai mulți liberali”.

De ce nu a mai ales Nicuşor Dan o variantă de Guvern tehnocrat?

O altă eroare de calcul a lui Eugen Tomac a fost ignorarea interesului UDMR pentru anumite portofolii ministeriale și pentru o reprezentare adecvată în cadrul executivului. Potrivit analistului, partidele proeuropene depind de sprijinul acestei formațiuni atât pentru obținerea votului de învestitură în Parlament, cât și pentru asigurarea susținerii necesare viitoarelor inițiative legislative:

„UDMR a spus clar că el votează guverne din care face parte și pentru care își poate asuma ceva. Un guvern tehnic nu este ceva pe placul UDMR, mai ales că ar fi venit la pachet și cu voturi de la populiști și extremiști. UDMR rămâne un actor cheie pentru formarea unei majorități, pentru că Parlamentul este foarte fragmentat.”

Președintele pare să fi renunțat la strategia pe care o susținuse anterior, ceea ce ridică întrebări cu privire la alternativele pe care le avea la dispoziție, fie că vorbim despre un guvern politic sau despre o formulă mixtă. De asemenea, rămâne de văzut cine i-a influențat decizia și de ce a abandonat scenariul unui al doilea guvern tehnocrat, vehiculat atât în presă, cât și de Dominic Fritz, în eventualitatea eșecului cabinetului propus de Eugen Tomac.

„Decizia a venit probabil, pot doar estima, din mesajele sosite din toate direcțiile că pentru un guvern cu compoziție politică se vor mobiliza mai ușor taberele din PSD sau din PNL, mai ales acest grup din PNL. Partidele și politicienii își doresc control direct asupra ministerelor. Un guvern tehnic era al tuturor și al nimănui”, spune Cristian Andrei.

Decizia președintelui de a evita testul votului în Parlament a alimentat speculațiile privind existența unei strategii menite să blocheze un scenariu care, după respingerea a două guverne consecutive, ar fi putut deschide calea către alegeri anticipate, un obiectiv susținut de AUR.

„Președintele a lăsat prin intermediari să se înțeleagă că anticipatele pot fi o variantă, pentru a pune presiune pe partide și iată că parțial a reușit, a convins niște politicieni să rupă rândurile. Probabil aceeași situație este și între cei neafiliați, care sunt cel mai mult predispuși să piardă mandatul. Nu cred că președintele vrea pe fond anticipate, știe ca atunci situația ar fi și mai gravă politic. Dar a folosit amenințarea asta pentru a strânge cu ușa partidele și anumiți parlamentari”, crede Cristian Andrei.

Desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcţia de premier Foto: Inquam Photos/George Călin

„Nominalizarea lui Tomac a fost o încercare de compromis nereușită”

Rămâne de văzut dacă nominalizarea lui Eugen Tomac a reprezentat o încercare reală de formare a unui guvern sau, mai degrabă, o mișcare tactică a președintelui, menită să ofere partidelor timpul necesar pentru a înțelege că alternativa la constituirea unei majorități este rămânerea tuturor în afara guvernării.

„Nominalizarea lui Tomac a fost o încercare de compromis nereușită și i-a folosit, dar în sensul în care președintele a putut contura o amenințare cu anticipatele, nu cu un cabinet politic. Judecând măcar după nervozitatea președintelui și după discuțiile de mai multe zile recunoscute de domnul Veștea, e limpede că a fost o cerere și un calcul al președintelui”, concluzionează analistul.

Nominalizarea lui Adrian Veștea de către președinte este privită, cel puțin deocamdată, cu o reticență similară celei care a însoțit desemnarea lui Eugen Tomac. USR s-a pronunțat împotriva refacerii coaliției cu PSD, social-democrații nu au adoptat încă o poziție oficială, UDMR așteaptă deciziile liberalilor și nu dorește să contribuie la eventuale tensiuni interne din partidul partener de coaliție, iar o parte a PNL este dispusă să își asume în continuare rolul de partid de opoziție.

În ședința Biroului Național Politic, PNL a votat împotriva formării unui guvern din care să facă parte și PSD. Rezultatul votului a fost de 39 de voturi împotrivă, 10 pentru și 5 abțineri. De asemenea, liberalii au decis sǎ nu susțină Guvernul Adrian Veştea, iar parlamentarii care nu respectǎ decizia sǎ fie excluși.