Victor Negrescu acuză Guvernul Bolojan că a ascuns problemele din energie: „A reacționat pe ultima sută de metri”

Europarlamentarul Victor Negrescu acuză Guvernul că a gestionat defectuos criza energetică, reproșându-i lui Ilie Bolojan că a reacționat târziu, nu a informat la timp Comisia Europeană și nu a solicitat sprijinul statelor membre. Invitat la „Interviurile Adevărul”, acesta susține că România dispune de soluții pentru a depăși perioada dificilă, însă miniștrii s-ar fi concentrat mai mult pe comunicare decât pe identificarea unor măsuri concrete.

1/7

Victor Negrescu interviurile adevărul FOTO Cătălin Mănescu 9506 jpeg

De parcă nu ar fi fost de ajuns, la criza politică avem și o criză energetică și o criză a apei, se suprapune și o criză legată de legea salarizării. Asta ca să avem un tablou complet al problemelor cu care ne confruntăm. Sau cât de cât clar al problemelor cu care ne confruntăm, pentru că oricând poate să apară ceva neprevăzut. Ambele se pot rezolva până în toamnă, ni se spune, sau undeva în toamnă, în cel mai pesimist caz, criza politică și criza energetică. Așa ni se spune. Să fie așa, oare? Discutăm pe ambele teme chiar acum cu invitatul nostru. Este vorba despre vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. Mulțumim foarte mult. Bine ați revenit la Interviurile Adevărul!

Victor Negrescu: Bună ziua și mulțumesc pentru invitație!

Criza energetică: Lipsă de transparență și sprijin european neexploatat

Sunteți optimist în ceea ce privește criza energetică? Asta ca să începem cu subiectul momentului.

Victor Negrescu: Eu cred că România va identifica resursele pentru a trece peste această perioadă, însă ceea ce am văzut în ultimele zile dovedește faptul că avem un executiv incapabil să gestioneze situații de o asemenea amploare. Și vedem miniștri care, pur și simplu, nu sunt capabili să identifice soluțiile pentru astfel de provocări. Mai degrabă sunt concentrați pe zona de PR decât să fie concentrați pe zona de identificare de soluții.

Și o să explic cele spuse. În urmă cu câteva zile, am semnalat Guvernului României faptul că nu au informat Comisia Europeană cu privire la ceea ce se întâmplă în România. Deși în fiecare zi mergeau pe posturile de televiziune și spuneau că România urmează să aibă o criză importantă pe zona de energie, ei nici măcar nu informaseră executivul european, nu solicitaseră sprijinul Comisiei Europene sau sprijinul statelor membre.

După ce am venit cu această sesizare în spațiul public, am văzut câteva reacții. Am mers mai departe, am interpelat direct Comisia Europeană și, după ce inițial spuneau că nu se va întâmpla nimic, au făcut și ei același lucru. Am solicitat Guvernului României să convoace grupul de lucru al Consiliului pe zona de electricitate. Într-un final, au convocat grupul de lucru al Consiliului, dar nu au spus nimic în respectiva ședință.

Am mers mai departe, am cerut să venim cu solicitări clare și să convocăm inclusiv o reuniune a miniștrilor care sunt specializați pe zona de energie din statele membre, așa cum s-a întâmplat și în alte situații. Am avut recent o reuniune a Consiliului pe zona de protecție a frontierelor convocată ca urmare a situației din Ceuta, situație cu care s-a confruntat Spania. România trebuia să facă la fel pe zona de energie. Din nou, niciun fel de reacție.

Aici vorbim clar de ministrul Energiei, domnul Bologan, care trebuia să întreprindă toate aceste măsuri. Și am remarcat, de fapt, o situație destul de ridicolă pentru tot ceea ce înseamnă modul în care România a gestionat această situație. Și am văzut și diferențele între modul în care Guvernul de la București a gestionat respectiva situație și ce au făcut alte state membre.

În cazul Ungariei, de exemplu, în cazul Slovaciei, în cazul Bulgariei, încă din momentul în care au apărut primele informații, au căutat să anticipeze situația respectivă acționând în această direcție, informând instituțiile europene, dar mai ales investind resursele financiare acolo unde era nevoie. În cazul României, vedem că situația a fost ținută la secret, nu s-a vorbit despre ea, doar pe ultima sută de metri s-au semnalat respectivele probleme în spațiul public și, din nou, s-a comunicat public ca și cum ar fi un dezastru. Și astăzi vedem că, de fapt, nu este un așa mare dezastru, că de fapt există soluții pentru a avea energie la noi în țară, că există soluții pentru a nu închide marile companii, în ciuda elementelor care au fost comunicate.

Și am văzut tot felul de acțiuni de comunicare publică pe care le consider ridicole și au fost foarte mulți experți care au ieșit în spațiul public și au criticat aceste acțiuni. Ba trebuia să explodăm o stâncă, să cadă stânca în apă ca să avem apă; nu am explodat-o în prima zi, că ministrul nu a putut să se ducă acolo, am așteptat o zi în plus ca să ajungă ministrul, parcă el folosea explozibilul pentru stânca respectivă. Am așteptat patru zile pentru a scufunda bargele până a avut timp ministrul să ajungă acolo cu elicopterul ca să se scufunde bargele.

Nu cred că așa se fac lucrurile. Adică, cred că lucrurile trebuie să fie realizate cu experți, cu specialiști. Puteam să consultăm experții pe care îi au alte state membre, puteam să ne coordinăm cu Comisia Europeană și putea să venim cu niște soluții clare. Și aici eu am spus foarte clar de ce era nevoie de această dimensiune europeană și de ce este nevoie și astăzi de o reuniune specială a Consiliului pe acest subiect.

În primul rând, noi trebuia să ne asigurăm că există surse de energie pentru nevoile României. Astăzi noi importăm din Bulgaria, dar poate există și alte surse de energie, poate puteam negocia inclusiv un preț standard, nu să plătim enorm aceste resurse de care avem nevoie în contextul în care, pe parcursul zilei, avem energie și importăm doar noaptea.

În al doilea rând, probabil că există soluții tehnice pentru zona de stocare de urgență sau soluții tehnice pentru zona de producție de energie pentru situații de urgență. Știu că există astfel de soluții tehnologice și poate la nivel european există aceste capabilități.

Pentru a solicita Uniunii Europene posibilitatea de a modifica anumite programe cu finanțare europeană și a muta banii europeni disponibili pentru aceste acțiuni pe care noi le întreprindem, inclusiv pentru zona de energie, măsurile de urgență și a compensa resursele pe care noi le investim cu resurse europene. Puteam să solicităm Uniunii Europene sprijin pentru a folosi din banii europeni pentru a compensa efectele negative ale crizei actuale și a sprijini companiile care sunt afectate sau care ar risca să fie afectate de un eventual blocaj pe zona de energie, în așa fel încât să nu se piardă locuri de muncă și companiile respective să fie sprijinite.

Adică, sunt foarte multe soluții care ar fi putut să vină din acest dialog cu partenerii europeni, însă eu am văzut un Guvern care a ținut la secret toate aceste aspecte. Domnul Ilie Bologan, care este ministru interimar pe zona de energie, nu a comunicat public aproape deloc, a lăsat un secretar de stat să comunice toate aceste aspecte, ceea ce denotă faptul fie că nu tratează acest subiect cu seriozitate, fie că lucrurile nu sunt tocmai clare, dacă e atât de periculoasă situația sau nu, dacă știu ce au de făcut.

Și am mai văzut ceva, din nou, straniu, care am văzut că nu a fost subliniat suficient în spațiul public. A fost acel grup de lucru la nivel european pe zona de electricitate. A participat un secretar de stat, spune că a comunicat anumite aspecte, că a venit cu tot felul de solicitări – nu s-a concretizat nimic și nu au fost clare solicitările – dar am văzut comunicările publice ale Comisiei Europene după aceea reuniune. Și în comunicarea publică a Comisiei Europene, situația prezentată la noi în țară nu era reliefată în aceeași manieră. Comisia Europeană a punctat că există aceste riscuri în anumite state, dar România nu era menționată ca fiind într-o situație de risc iminent de stopare a resurselor de energie pentru anumite companii. România nu era prima menționată acolo și, de altfel, în conferința de presă care a avut loc ca urmare a acestei reuniuni, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a spus că am primit informații din partea Guvernului României că lucrurile sunt stabile și că totul este ok.

Cum vă explicați asta?

Victor Negrescu: Păi nu știu, care e situația reală? E o situație gravă, așa cum ne-au spus în ultimele zile la televizor – poate să justifice de ce trebuie să rămână la guvernare – sau nu este o situație gravă, așa cum au comunicat la Bruxelles?

Dumneavoastră spuneți că a fost speculată politic toată această criză energetică?

Victor Negrescu: Eu spun că există o problemă de coerență: fie au mințit Bruxelles-ul, fie ne-au mințit pe noi. Nu poți să spui la Bruxelles că totul este ok și aici să spui că nu este ok, sau să spui că aici lucrurile sunt dezastroase și acolo să spui altceva. Adică, este o problemă de coerență. Mai ales că au ezitat în a face apel la un regulament special la nivel european care gestionează toate aceste situații de criză. Eu l-am comunicat public, l-am invocat, am făcut apel la Comisia Europeană; Guvernul României nu o făcuse, nu înțeleg de ce. Acel regulament special permite României inclusiv folosirea de soluții de producție de energie pentru situații speciale. România a negociat cu Bruxelles-ul posibilitatea de a avea niște capacități de producție de energie pentru situații de urgență, capacități care folosesc inclusiv mecanicisme de producție poate care sunt depășite, dar pe care le avem acolo în zona de conservare — fie că vorbim de Rovinari, fie că vorbim de alte capacități de producție pe zona de lignit, Complexul Energetic Oltenia. Sunt niște capacități pe care noi le-am păstrat, negociate cu Bruxelles-ul, pe care le-a negociat Partidul Social Democrat când aveam ministrul Energiei și pe care le-am păstrat acolo în conservare în negociere cu Bruxelles-ul, pe care noi le putem reactiva în astfel de situații de criză. Activând regulamentul respectiv, puteam să folosim acele capacități de producție. Au întârziat foarte mult până au activat respectivul regulament; doar după demersurile pe care le-am făcut noi la nivel european a reacționat Guvernul, a alertat Bruxelles-ul și așa mai departe. Ceea ce fie indica o lipsă de profesionalism, o lipsă de expertiză, sau situația nu este atât de gravă. Din nou, eu nu înțeleg de ce trebuie să stăm, nu știu, 48 de ore după un ministru ca să ajungă la malul Dunării ca să se dărâme piatra respectivă, de ce trebuie să așteptăm după ministru ca să se scufunde barjele, adică niște lucruri pe care sincer nu le înțeleg și nu le-am văzut nicăieri în lume. Adică n-am văzut în Bulgaria că s-a dus ministrul și a scufundat barjele, n-am văzut în Ungaria și ei traversează o situație similară. Adică cred că lucrurile trebuie gestionate altfel.

Riscul PR-ului politic și pierderea încrederii investitorilor

În manieră românească, aceasta nu ține neapărat de un partid. E un obicei, de asta se așteaptă șeful să zică el, să dea OK-ul.

Victor Negrescu: Credeți că așa este bine? Eu nu doresc stilul acesta de a face politică sau administrație. Și din nou, eu cred că există o limită în ceea ce înseamnă PR-ul politic. Și cred că această limită a fost depășită. Și care este riscul? Pentru că este un risc: această atitudine, acest comportament conduce la situația în care oamenii nu mai au încredere, nu știu care este realitatea. Este adevărat, nu este adevărat, e o problemă, nu este o problemă, încep să asculte de tot felul de știri false care circulă pe internet. Adică, acest Guvern, în permanență o spun, prin atitudinea sa a lăsat impresia că tot timpul este ceva ascuns, a lăsat impresia că lucrurile nu sunt gestionabile, a lăsat știrile false să circule fără a le combate activ. Adică ei au deschis oarecum această cutie a Pandorei și a permis inclusiv partidelor cu influență străină, partidelor extremiste, să facă acest tip de propagandă pe rețelele sociale. De aceea, invitația mea către guvernanți este să dea dovadă de mai multă seriozitate, o atitudine mult mai profesionistă, mai multă coerență în comunicare, o comunicare coerentă între miniștri și premier, pentru că și aici am văzut comunicarea ministrului Apărării a fost diferită de comunicarea ministrului Energiei, comunicarea ministrului Mediului a fost diferită de comunicarea celorlalți miniștri — adică o incoerență totală — și, de asemenea, o atitudine mai proactivă în a combate știrile false și a explica, inclusiv a discuta cu partenerii noștri europeni pentru a identifica soluții, pentru că nimeni nu-și dorește ca România să treacă printr-o situație dificilă, nimeni nu-și dorește ca anumite capacități de producție, fabrici să fie blocate în situația în care ar fi probleme pe zona de surse de energie. Adică toți vrem să identificăm soluții, dar pentru asta trebuie să acționăm. Inclusiv amendamentele depuse de PSD pe zona de decarbonizare au avut ca scop tocmai să identificăm soluții, pentru că ei ne-au spus până acum că „Aoleu, rămânem fără energie!” Păi am identificat o soluție: am negociat cu executivul european să folosim anumite capacități în situații de urgență, trebuie să fim capabili să le folosim dacă traversăm o astfel de situație. Ori, se pare că lucrurile nu au fost tocmai clare. După ce timp de două săptămâni au spus că România va rămâne fără curent, acum aud din partea reprezentanților Guvernului că ne spun „Nu-i o problemă, există soluții”. Mai mult decât atât, există la nivel european un responsabil pe zona aceasta de gestiune a rețelelor energetice. Și se pare că în reuniunea grupului de lucru pe electricitate, responsabilul respectiv a fost interpelat cu privire la problemele din zona noastră a Europei, și acesta a spus „Nu-i o problemă, avem suficient curent pentru toată lumea”. Păi, dacă responsabilul european spune că nu-i o problemă și la Bruxelles ne-au spus că nu... la București ne-au spus că e o problemă, din nou este o discrepanță. După respectiva reuniune am văzut că și retorica Guvernului de la București s-a schimbat. Adică până la începutul săptămânii ne spuneau că e o problemă, deja după ziua de marți, după reuniunea respectivă, încep să ne spună „Totul e gestionabil”. Deci eu cred că această criză energetică a fost gestionată ineficient... a fost, cum să spun, controlată sau dusă într-o zonă de PR politic. Cred că au folosit-o pentru a explica de ce este nevoie ca acest Guvern să rămână și cred că existau soluții și există în continuare soluții pentru a gestiona așa cum trebuie această situație și a comunicat mai bine, în așa fel încât să nu speriem populația, să nu speriem companiile și să arătăm coerență și că această țară este totuși guvernată, chiar dacă miniștrii care ocupă în prezent aceste funcții se pare că nu-și asumă responsabilitățile pe care ar trebui să le aibă.

Vorbeați despre aceea reuniune la nivelul Comisiei Europene. E clar că acolo se cunoaște situația foarte bine din toate țările traversate de Dunăre, pentru că nu e vorba doar de România care are probleme din acest punct de vedere, nu a plouat în tot acest bazin, nu au fost precipitații și în Germania sunt probleme și ei se confruntă cu secetă, de exemplu, da, dacă e să vorbim despre altă țară care e importantă de luat în calcul în această ecuație. Și de asta vă întreb: era la noi mai rău sau era mai bine și noi nu am prezentat lucrurile clar? Pentru că în momentul acesta, pentru populație nu este... pentru noi nu e ușor de înțeles nimic din tot acest episod, cu atât mai mult cu cât, așa cum subliniați și dumneavoastră, au fost foarte multe dezinformări, a fost foarte multă teoria conspirației în zona asta că nemții ne fură apa din Dunăre și ne stochează apa în tot felul de locuri secrete, adică suna ca și cum vin extratereștrii mâine și ne fură apa de pe Terra.

Victor Negrescu: Cred că sunt două aspecte. În primul rând, avem o situație reală. Din păcate, condițiile climatice au făcut ca să nu avem suficientă... suficientă apă pentru centrala de la Cernavodă și tehnic s-a luat decizia ca această centrală să-și oprească activitatea. Este un fapt. Sunt date concrete, specialiștii au căutat soluții. O parte din soluții au funcționat, o parte din soluții nu au funcționat. Au fost miniștri care au căutat să folosească pentru PR personal acele acțiuni tehnice propuse de specialiști și cred că nu trebuia să se întâmple lucrul acesta. De cealaltă parte, avem problema resurselor energetice pentru România pe tot parcursul zilei, la nivelul nevoilor pe care le are țara.

Deci noi chiar avem probleme și nu trebuie să le ascundem.

Victor Negrescu: Și cum soluționăm această problemă? Și aici cred că din nou s-a exagerat, pentru că se pare că există soluții. Fie acest import care vine din Bulgaria — înțeleg că importăm și din Serbia, importăm și din Ucraina — sau coordonarea europeană, sau deschiderea celor capacități de producție care pot fi folosite în situații de urgență. Deci existau aceste soluții. Din păcate, în comunicarea publică Guvernul României a amestecat tot aceste aspecte, a speriat populația, a speriat investitorii, a speriat mediul economic și nu a acționat corespunzător folosind toate instrumentele disponibile, inclusiv instrumentele europene. Și nu este prima oară când dintr-o problemă importantă transformă acest lucru într-un subiect mai degrabă cu conotații politice, cu scopul de a câștiga beneficii electorale, ceea ce nu cred că este corect, ceea ce nu cred că este normal, pentru că avem o responsabilitate, nu ne putem juca, nu știu, cu situația românilor, cu situația companiilor românești. Vă reamintesc că în urmă cu aproximativ o săptămână, domnul Ilie Bolojan a dat un interviu și a spus că o să se închidă anumite capacități de producție, Dacia și Ford probabil că trebuie să-și închidă activitatea. Și în dimineața acestei zile am citit în presă că, de fapt, funcționează foarte bine, nu sunt probleme, au resurse energetice pentru că și ei, acele companii, au investit în capacități proprii. Adică sunt niște situații pe care nu le înțeleg. De asemenea, nu înțeleg totuși de ce această situație nu a fost anticipată. Adică dacă noi știam că o să avem nevoie pe parcursul nopții de anumite surse energetice și le puteam deja cuantifica, estima, nu? N-ar fi fost normal să identificăm un furnizor sau mai mulți furnizori din alte state europene cu care să negociem un preț setat, nu să stăm la voia sorții și să plătim astăzi mai puțin, mâine mai mult și eventual să avem tot felul de companii care profită de această situație.

Bulgarii chiar au spus asta: „Iată, facem un profit uriaș de pe urma României”.

Victor Negrescu: Păi cine sunt intermediarii? Au fost niște băieți deștepți care acolo și-au făcut sume de bani importante sau nu au fost? Cine sunt acei oameni? Cine sunt cei care au exportat energie spre Bulgaria pe parcursul zilei și au adus-o înapoi? Cine a avut capacități de stocare în Bulgaria? Au fost unii sau nu care au profitat de această situație? A servit unor interese politice, unor interese financiare? Adică niște chestiuni care sunt de clarificat. Din nou, eu cred că România, cu sprijin european, va face față acestei situații. Cred că putem să trecem peste această situație fără să închidem capacități de producție, acesta trebuie să fie scopul României și pentru asta trebuie să lucrăm împreună. Dar din nou, mi-aș dori ca reprezentanții Guvernului să termine cu PR-ul acesta, pentru că este de prost gust și din nou îi pierdem pe români, pierdem încrederea românilor în instituțiile publice, pentru că și ei văd, nu știu, cum ați zis mai devreme, miniștrii care toată ziua se pozează acolo lângă barjele scufundate. Adică e o problemă și intrăm într-o zonă de ridicol, și zona aceasta de ridicol din nou, cum spuneam, conduce la o pierdere de încredere în instituțiile democratice și eu nu-mi doresc lucrul ăsta.

S-au auzit, fiind foarte bine conectate la nivel european, de companii care se gândesc să se retragă din România, companii importante, multinaționale, care se gândesc să se retragă din România pe fondul acestei crize?

Victor Negrescu: Din fericire, nu am auzit lucrul acesta, dar vă imaginați că dacă cineva vrea să-și instaleze în România o capacitate de producție importantă, care consumă energie, se va gândi de două ori. Acuma bătălia care se poartă la nivel internațional este asta: să atragem centre de date care folosesc inclusiv inteligența artificială. Aceste centre de date înseamnă investiții extrem de importante pentru fiecare stat, care aduc valoare adăugată semnificativă, dar care necesită energie pe tot parcursul zilei. Cine va mai dori să investească în România, să creeze centre de date, văzând cele întâmplate? Sau văzând că România este incapabilă să gestioneze comunicațional sau văzând că România ar avea probleme de surse de energie pe parcursul nopții, în condițiile în care acele centre de date funcționează pe tot parcursul zilei? Adică acum două luni, reprezentanții Guvernului se lăudau că s-au întâlnit cu Nvidia, cea mai mare companie în domeniu, și că o să vină să investească la noi să creeze un mare centru de date. Păi cum să mai creeze Nvidia centru de date la București? Acum recent, la Bruxelles a fost un apel pentru crearea de centre de date cu finanțare europeană, câteva sute de milioane de euro pe care Uniunea Europeană le dă pentru crearea acestor centre de date. Am văzut că România nu a mai aplicat, sunt 17 state care au depus solicitări pentru a atrage bani europeni, România nu a mai aplicat. Poate că executivul de la București nu a mai aplicat văzând că nu are soluții pe zona de energie. Adică sunt niște probleme, probleme de reputație, probleme de încredere, probleme de coerență în relația cu potențialii investitori și companiile mari acum, da, să știți că nu sunt într-o situație tocmai bună. Imaginați-vă, nu știu, Dacia sau Ford că primesc o notă din partea Ministerului Energiei prin care li se spune: „Atenție, dacă o să avem probleme, trebuie să închideți fabrica”. Păi eu nu cred că poți să închizi fabrica Dacia sau Ford de pe o zi pe alta pentru că avem un Guvern incapabil să identifice soluții la o problemă unde există, din nou cum spuneam, și soluții europene. Adică clar, clar ne-a afectat reputațional și a afectat încrederea investitorilor în România.

Ce a făcut Bulgaria bun în așa fel încât, din nou, bulgarii ne dau o lecție nouă, românilor, și la acest capitol al energiei?

Victor Negrescu: În primul rând, trebuie să recunoaștem că au avut un avantaj tehnologic pe zona de capacități de producție, inclusiv pe zona nucleară, unde centrala lor se pare că poate să facă față unor situații cu un debit al apei mai scăzut. De asemenea, au investit foarte mult în zona de stocare, folosind activ banii europeni, inclusiv din PNRR-ul lor. Asta arată încă o dată că PNRR-ul făcut în România a fost redactat greșit și nu a luat în considerare nevoile reale ale României. Dacă PNRR-ul era redactat corespunzător, avea și capacitățile de stocare. De asemenea, au reacționat din prima zi, adică din prima zi au căutat soluții tehnologice și tehnice la această problemă pe care și ei au întâmpinat-o. În cazul României, din informațiile apărute în spațiul public și date de presă, se pare că informația a ajuns din timp la Ministerul Energiei, din timp la premierul României, și aceștia nu au tratat această situație corespunzător. Când a fost interpelat cu privire la acest subiect, premierul României a evitat să spună când a primit informația, ceea ce din nou îmi pare foarte straniu. Adică nu poți să spui ca premier că nu știi când ai primit informația dacă tu spui că este o situație gravă...

Spectacolul barjelor: „Stai să vezi dacă se scufundă o barjă sau vine ministrul”

Vă referiți la reacția de la specialiștii pe care îi avem aici în țară?

Victor Negrescu: Da, specialiștii, în spațiul public, jurnaliștii au scos în evidență că ar fi existat o comunicare în această privință. Premierul a fost interpelat și a spus că nu știe când a primit informația, dar că nu e normal să i se adreseze această întrebare. Nu a mai revenit să spună când a primit adresa respectivă. Adică, sunt niște chestiuni care fie indică rea intenție, fie lipsă de profesionalism și incapacitate de a gestiona astfel de situații, și e foarte, foarte grav. Adică, din nou, cred că situația putea să fie gestionată mai bine. Și eu nu cred că în fiecare zi, când deschideam televizorul, trebuia să vedem dacă se scufundă sau nu se scufundă barjele. Da, menționez această situație pentru că probabil că ea era necesară din punct de vedere tehnic, dar a fost ridicolă, adică era breaking news: „Se scufundă barjele. Stai că nu se scufundă barjele că n-a venit ministrul”. Adică e foarte straniu, eu n-am mai văzut lucrul ăsta, să știți, nicăieri. N-am văzut lucrul ăsta în Germania, n-am văzut lucrul ăsta în Franța, n-am văzut lucrul ăsta în Slovacia, să stai să vezi dacă se scufundă o barjă sau vine ministrul.

Adică chiar vreau să subliniez aceste aspecte, pentru că eu cred că lucrurile pot fi gestionate altfel. Cred că putem să avem responsabili guvernamentali care tratează lucrurile cu mai multă seriozitate, care studiază regulamentele europene, care înțeleg că pot să ceară executivului european anumite derogări de la legislația europeană, care știu cum să apere interesele țării, care discută cu sectorul economic și, împreună cu mediul de afaceri, identifică soluțiile cele mai bune, nu fac o listă, nu știu, pe ascuns cu acele companii care trebuie închise sau nu. Adică sunt niște chestiuni care puteau fi gestionate altfel, fără a speria populația, fără a speria investitorii, și în același timp a ne asigura că România are resurse. Și iată, acum, după două săptămâni de dezbateri publice și de declarații alarmiste, dintr-o dată există soluții, după ce inclusiv Comisia Europeană a confirmat că există.

Tocmai ce ar trebui să învățăm în așa fel încât să nu se repete această criză?

Victor Negrescu: Păi, în primul rând, eu cred că oamenii politici trebuie să expună în spațiul public toate provocările reale pe care le are România, în fiecare domeniu. Să nu le mai ținem ascunse, pentru că am remarcat lucrul acesta: situații care sunt pasate de la un ministru la celălalt, de la un guvern la celălalt. Trebuie lucrurile prezentate corespunzător, prezentate soluțiile, discutate; transparența e tot timpul soluția. În același timp, eu nu cred că lucrurile trebuie să țină doar de semnătura unui ministru sau de prezența unui om politic pentru ca ele să se întâmple. Ele pot fi anticipate, pot fi programate, ele pot fi, din nou, discutate cu toate celelalte formațiuni politice și implementate indiferent de schimbările politice. Adică eu cred că aici trebuie să facem un plus de efort și cred că avem nevoie de un plan real de țară pe fiecare componentă în parte. Situația pe care o traversăm în prezent riscă să se mai întâmple pe viitor. Eu nu am auzit din partea reprezentanților Guvernului niciun fel de propunere pentru acțiunea pe termen mediu a României.

Capacitatea de stocare, de exemplu. Asta ar fi una din soluții.

Victor Negrescu: Ce vom face noi până anul viitor în așa fel încât să nu se mai întâmple cele întâmplate în prezent? Capacități de stocare... avem Fondul de Modernizare care este blocat de foarte multe luni, deși au existat niște proiecte deja evaluate. Să mutăm din banii europeni necheltuiți către aceste zone, fie de stocare, fie de capacități de producție. Să ne asigurăm că investim pe zona Dunării în așa fel încât să ne asigurăm că debitul apei crește și că pe toți afluenții Dunării într-adevăr se fac acele investiții și lucrări necesare pentru ca să nu existe probleme pe această componentă. Să ne asigurăm că avem resurse financiare corespunzătoare pentru investiția necesară la Nuclearelectrica pentru a gestiona astfel de situații. Adică pentru a îmbunătăți rețeaua, pentru a introduce contoare moderne în așa fel încât să existe inclusiv o evaluare diferențiată a costurilor, dar și compania să știe când este mai bine să consume și cum să gestioneze aceste aspecte și să avem evaluare în timp real a consumului. Adică sunt lucruri clare care se pot face, specialiștii le spun de foarte mult timp. Yo mi-aș dori ca executivul să le prezinte și să le gândim împreună, în așa fel încât acest lucru să se întâmple și după ce pleacă acest Guvern, și anul viitor să nu mai traversăm o situație similară. Vă reamintesc faptul că și în iarnă am întâmpinat o situație oarecum similară atunci când am avut temperaturi scăzute. Colegii mei au gestionat respectiva situație, nu a fost atât de mult tam-tam. Iată că se pot face lucrurile fără tam-tam. Asta nu înseamnă că nu trebuie să spui lucrurile public, dar pur și simplu este foarte important pentru încrederea în România cum comunici. Pentru că, din nou, fondurile de investiții, investitorii, organizațiile economice internaționale, toate se uită la România, se uită la atitudinea noastră, la modul în care comunicăm și au văzut că, din păcate, guvernanții nu sunt capabili să gestioneze astfel de provocări. Și atunci, automat apare o anumită reticență, o anumită temere și nimeni nu vrea să investească într-o țară incapabilă să gestioneze o situație de acest fel și incapabilă să identifice soluții pentru ca țara să aibă resursele de energie de care are nevoie. Adică n-am mai întâlnit până acum o țară dezvoltată să se confrunte cu o astfel de situație, sincer să fiu, în contextul în care suntem interconectați cu Europa.

Au apărut astăzi informații cum că, după această criză energetică din sezonul cald, am putea să avem o criză a gazelor în sezonul rece, care să fie accentuată de situația din Golf.

Victor Negrescu: Da, eu zic că trebuie să-l lăsăm pe Ilie Bolojan pe viață premierul României. Că în fiecare zi avem o nouă criză și că fără el nu pot fi gestionate lucrurile. Dacă domnul Miruță nu merge acolo să detoneze explozia și să sară gardul la barjă, nu pot funcționa lucrurile. Inevitabil, există multe provocări. De aceea este nevoie de decidenți responsabili care trebuie să și anticipeze, nu doar să gestioneze crizele sau să reacționeze la diferite momente sau alerte. Asta înseamnă că trebuie să ne asigurăm că România are energia de care are nevoie: și pe zona de petrol, și pe zona de gaz, și pe zona de curent electric. Asta înseamnă să ne asigurăm că investitorii au încredere în România, să ne asigurăm că legislația funcționează, să ne asigurăm că fondurile europene sunt atrase corespunzător.

Și ca să trec de la subiectul cu energia, la subiectul cu PNRR. Inclusiv subiectul PNRR e o dovadă clară a faptului că lucrurile sunt gestionate alarmist. Adică cum poți tu, Guvern în funcție de 12 luni, pe ultimele sute de metri să redactezi legile de care România are nevoie pentru a închide PNRR-ul? Păi ce-ai făcut acum patru luni? Ce-ai făcut acum șase luni? Acum un an, când ai preluat guvernarea, ai fost și președinte interimar al României, nu, domnul Ilie Bolojan? Putea pur și simplu să le propună, acele legi, din momentul respectiv, să preseze miniștrii. Am auzit că ei comunică în spațiul public: „Domne, miniștrii PSD nu și-au făcut treaba”. Păi avem o lege. Legea spune așa: coordonatorul implementării PNRR este premierul României, și vicepreședintele grupului de coordonare este ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Se convoacă grupul de coordonare și se discută acele subiecte acolo, nu fac miniștrii dintr-un partid politic treaba? Public! Ședința de coordonare live și expui acei miniștri care nu vor să-și facă treaba. Din nou, acum pe ultimele sute de metri căutăm soluții, mai apar tot felul de artificii, mai apar tot felul de chestiuni cu dedicație. Vă dau exemplu legea integrității - lipsită de predictibilitate.

Apropo de PNRR, că tot ați deschis acest subiect pe care oricum voiam să-l discutăm, suntem într-un pericol foarte mare, iminent, spun foarte mulți, de a pierde chiar mai mult de 700 de milioane de euro în legătură cu această sumă, de legea salarizării unitare care nu va trece de Parlament, înțeleg. Nu există nicio șansă în acest sens.

Victor Negrescu: Eu cred că, pentru a putea analiza situația cu PNRR, trebuie să ne uităm la tot ce s-a întâmplat. În primul rând, acest PNRR a fost redactat de un Guvern PNL-USR. Noi, reprezentanții PSD, am spus foarte clar încă din start că sunt multe probleme în respectivul plan și toate acele probleme pe care noi le-am semnalat s-au dovedit a fi valabile. Deci am avut dreptate și am căutat și noi să corectăm o parte din aceste probleme. Din momentul în care s-a redactat acest plan până în prezent, am avut, în majoritatea timpului, premier din partea PNL și miniștrii care s-au ocupat de zona de proiecte europene din partea PNL și USR. Am fost și noi prezenți. Spun lucrurile acestea pentru că reprezentanții PNL și USR au dreptate... spun: „Domne, PSD este de vină”. Stai, domne, că voi ați fost acolo! Voi ați și redactat, voi ați fost, în majoritatea timpului, prezenți la guvernare. Și am făcut și eu o evaluare pe care am și postat-o pe rețelele sociale, unde se vede foarte clar că peste 60% din timp, aproape 70% din timp au fost reprezentanții lor. Câți premieri PNL am avut? Am avut așa: pe domnul Cîțu, am avut pe domnul Orban, pe domnul Ciucă, pe domnul Predoiu interimar și pe domnul Bolojan.

Cinci premieri PNL versus unul PSD. Nu zi că n-am greșit și noi. Păi da, 5 la 1 e totuși o problemă. Mă uit la miniștri, mă uit din nou la miniștri. Am avut pe domnul Ghinea, da? Pe domnul Boloș PNL — de nu știu câte ori a fost domnul Boloș acolo, da? Pe domnul Câciu PNL, da? Au fost și la Finanțe toți acești miniștri. Păi, noi am avut pe domnul Câciu, gata, dintr-o dată unul e de vină pentru ce nu au făcut cinci. E o problemă aici de logică pe care o văd des la liderii PNL.

Eu nu fug de responsabilitate, am avut și noi greșelile noastre, dar în același timp, cu PSD la guvernare, dintr-o dată am făcut prima modificare a PNRR, deși se spunea că nu se poate. Am salvat pensiile românilor, deși se spunea că nu se poate. Am întârziat introducerea unor taxe pentru IMM-uri, deși se spunea că nu se poate, și am încercat noi să scoatem acea prevedere introdusă de PNL și USR de taxare a micro-întreprinderilor. Am încercat să salvăm anumite sectoare, din păcate așa a fost scris PNRR-ul. Acuma, revenind la concret: ei au fost la guvernare majoritatea timpului. De 12 luni avem acest premier, acest Guvern. Nu și-a făcut treaba la timp. Dintr-o dată, după ce a pierdut sprijinul Parlamentului, a ieșit în spațiul public și a început să se preocupe de PNRR și să spună: „Avem legi care nu au trecut”. Păi legile astea puteau să fie adoptate și înainte. De ce nu ai făcut nimic? A declarat public lucrul ăsta în primăvară și acuma, da, vedem în august abia acuma trimite legile la Parlament. Ar trebui Sorin Grindeanu, președintele Camerei, să convoace Parlamentul României ca să treacă aceste legi. Au discutat în regim de urgență colegii mei. Fără voturile PSD nu treceau aceste legi. Deci PSD și-a făcut treaba. Tot timpul, când e o situație de criză, PSD e de vină. Când PSD rezolvă situația cu voturile sale, dintr-o dată se uită că PSD a contribuit. Păi suntem buni sau nu suntem buni până la urmă? Am salvat toată situația asta, am găsit soluții și la biodiversitate, o să găsim și la decarbonizare soluții, o să găsim și la ANI soluții.

Și la legea salarizării credeți că mai găsiți?

Victor Negrescu: Iar pe legea salarizării, haideți să analizăm un pic. Deci, sunt 700 de milioane pe care riscăm să-i pierdem. Părerea mea e că noi ne concentrăm pe 700 de milioane, dar nu ne uităm la adevăratul subiect. România a pierdut până în prezent peste 9 miliarde de euro prin tot felul de mutări în PNRR. S-au schimbat proiecte dintr-o parte în alta, s-au tăiat sumele, s-au mutat proiecte din zona de împrumuturi la zona de granturi, dintr-o dată împrumuturile nu mai sunt bune, dar împrumuturile SAFE sunt bune, astea nu mai sunt bune... sunt proiecte nefinalizate, sunt bani mutați de la proiecte care aveau nevoie de bani către instrumente financiare, de ce s-au închis anumite proiecte și altele nu s-au închis? Sunt multe probleme și părerea mea e că undeva la 10 miliarde vom pierde per total. Și asta e problema reală. Și în continuare sunt proiecte care stagnează și pe care riscăm să nu le implementăm, mai mult decât 700 de milioane, adică degeaba noi bifăm 700 de milioane și nu cheltuim 700 de milioane. Asta este principala problemă și o să ne uităm atent la gradul de absorbție și la aceste dificultăți pe zona de acțiune concretă a miniștrilor responsabili și a Guvernului României. Acuma, revenind la legea salarizării: noi am avut următoarea situație — am avut un proiect redactat împreună cu experții Băncii Mondiale, redactat de domnul ministru Manole. Domnul ministru Manole a avut mai multe adrese, inclusiv scrise către premierul României, prin care a cerut premierului României să fie acest subiect discutat. Premierul României înțeleg că nu a dorit să discute acel subiect, pentru că a considerat că nu există probabil climatul politic pentru a face lucrul acesta. A plecat domnul ministru Manole, a venit domnul Pîslaru. S-a uitat pe proiectul de lege și înțeleg că a făcut niște modificări: de exemplu, a tăiat anumite componente din veniturile pe care le aveau profesorii, a schimbat modul în care erau remunerați angajații din sistemul sanitar și a considerat oportun la momentul respectiv să spună că decidenții politici vor avea salariile crescute, spunând că și el are un salariu mic, săracul. Asta declarat public...

A fost o greșeală, da, de comunicare, dar...

Victor Negrescu: După ce s-a ieșit în spațiul public că nu este ok proiectul, a făcut anumite modificări, a venit cu o sumă de bani, a spus: „Avem, dacă nu mă înșel, era vorba de 8 miliarde, avem doar 8 miliarde”. După ce au ieșit sindicatele, dintr-o dată au 12 miliarde. Păi dacă nu punea presiune PSD-ul, oare ajungeau de la 8 miliarde la 12 miliarde? Și acuma mai vin o dată și spun: „PSD blochează”. Dar eu vă spun ceva, și le spun și celor care se uită la noi: oare în Guvernul României e consens? Adică ministrul Sănătății este de acord cu propunerea pe care a făcut-o ministrul Muncii? Vă spun că nu. Ministrul Educației este de acord cu propunerea pe care a făcut-o ministrul Muncii? Din nou, am remarcat în spațiul public că nu. Ministrul Finanțelor este de acord cu propunerea pe care a făcut-o ministrul Muncii? Se pare că nu. Păi dacă ei în Guvernul României, miniștrii PNL și USR, nu se înțeleg între ei, nu au un consens — înțeleg că nici în PNL nu există unanimitate pentru acest proiect —, păi atunci de ce vin la PSD?

Păi și cu el din câte am înțeles, de asta rămânem blocați?

Victor Negrescu: Ei nu sunt capabili. Noi suntem de acord să sprijinim o lege a salarizării în măsura în care sindicatele din România sunt de acord, în măsura în care românii nu vor avea veniturile tăiate sau înghețate și, în mod special, ne referim aici la personalul din zona de educație, din zona de sănătate și din zona de ordine publică, unde considerăm că propunerile pe care le-a făcut Guvernul nu sunt adecvate și am văzut reacția angajaților din domeniu. Dacă acele probleme vor fi rezolvate, noi suntem dispuși să oferim votul nostru.

Pîslaru spunea că nu mai avem timp.

Victor Negrescu: Noi suntem un partid de opoziție, adică e o problemă pe care Guvernul trebuie să o rezolve: să rezolve problemele în Guvern, să existe unanimitate acolo în Guvernul României, să discute cu sindicatele, să-și facă treaba, că de aia sunt acolo. Sunt de trei luni acolo. Asta vedem: vedem incapacitatea lor în aceste luni de a negocia, de a gestiona subiecte dificile. Din nou, PSD a salvat situația în repetate rânduri în ultimele luni, deși nu aveam nicio datorie să votăm în Parlamentul României acele legi care au venit cu greșeli și care au fost corectate în Parlamentul României. În continuare suntem constructivi, am participat și la dialogul pe care l-a organizat președintele României cu experții noștri, căutăm să contribuim, ne uităm și la punctele de vedere care au venit din partea Băncii Mondiale, dar trebuie să analizăm. Mai mult decât atât, legea salarizării riscă să aibă un impact bugetar mai mare decât cele 700 de milioane și asta e, de asemenea, o decizie politică: adică își asumă faptul că trebuie să și facă ce scrie în legea salarizării? Și asta este foarte important, pentru că am remarcat din partea reprezentanților Guvernului niște declarații un pic hilare, spuneau așa: „Am identificat bani — bine, până acum spuneau că nu sunt —, și viitorul Guvern, începând cu 2028, o să mărească salariile”. Păi stai puțin, adică pasezi responsabilitatea unui viitor Guvern, fugi de o decizie reală și nu expui problema așa cum trebuie? Adică sunt niște chestiuni care nu sunt coerente în comunicarea lor publică și de aceea PSD momentan stă și se uită la un Guvern dezbinat pe această lege a salarizării, incapabil să negocieze cu sindicatele. Vrem să fim constructivi în măsura în care se va ajunge la o formă a legii adecvată. Legea nu a fost trimisă până în prezent către Parlamentul României, deci noi nu aveam ce să gestionăm pentru că noi nu suntem în Guvern.

Deci încă se discută, s-a discutat și la Cotroceni, încă se discută această lege. Va intra undeva, probabil, la sfârșitul lui august sau în septembrie în Parlament, nu legea salarizării unitare?

Victor Negrescu: Din ce știu eu, de exemplu, la finalul săptămânii viitoare sau începutul săptămânii celeilalte există posibilitatea unei noi sesiuni extraordinare, pentru că mai sunt niște lucruri de corectat la precedentele legi. Dacă ministrul Muncii și Guvernul își fac treaba, vom discuta inclusiv acest subiect, dar, din nou, noi ne rezervăm dreptul de a analiza această lege, de a discuta această lege cu sindicatele, de a vedea dacă această lege este viabilă din punct de vedere bugetar și, automat, după ce vom face această analiză, vom vedea cum vom vota. Noi nu suntem parte din Guvern: avem un Guvern, ei vor să rămână în funcție, poate ar trebui să-și negocieze majoritatea, pentru că tot am văzut prietenia asta între AUR și PNL. Nu știu, poate negociază cu ei — îl auzeam pe domnul Ilie Bolojan care spunea că dintr-o dată AUR nu mai e partid extremist, toată ziua îl aud pe domnul Peiu cum spune că PNL e foarte bun, vor să facă o alianță cu PNL —, parcă între AUR și PNL e un fel de parteneriat civil așa: sunt într-o relație, dar nu au niciun document, se laudă, se apără reciproc. Îl văd pe domnul Simion că merge prin țară, înțeleg că sună și colegi din Partidul Social Democrat. 

Dinamica politică, negocierile și perspectiva aderării la zona euro

Domnul Simion sună colegi de-ai dumneavoastră?

Victor Negrescu: Așa am înțeles, că sună colegi de-ai noștri, aleși locali. Păi parcă pesediștii erau răi!  

Deci cei de la AUR îi sună pe cei de la PSD ca să ce, totuși?

Victor Negrescu: Păi eu mă întreb ce-și dorește, adică de ce sună aleși locali PSD, PNL, în contextul în care cei de la AUR spuneau până acum că sunt anti-sistem? Păi unde-s anti-sistem? Adică, pe de-o parte negociază cu vechii, pe de cealaltă parte merg și fac selfie-uri la Cotroceni, se întâlnesc cu Ilie Bolojan pe ascuns și negociază nu știm ce. Să spun sincer, auriștii sunt parte din vechea clasă politică.

Ce vor să facă? Cei de la AUR vor să creeze ei o majoritate cu colegii de la PSD sau care sunt planurile lor, totuși? Dezvoltările sunt interesante.

Victor Negrescu: Eu cred că cei de la AUR pur și simplu caută să-i păcălească pe români că sunt altceva. Nu sunt altceva. Vin doar cu promisiuni și vor și ei un loc acolo la masă. Vor la putere. Fără planuri și fără proiecte concrete. Dacă ar avea planuri și proiecte concrete, le-am putea discuta. Până acum am văzut un partid care a discutat cu un premier desemnat, Veștea, lider PNL, despre o susținere în Parlament. Înțeleg că — am văzut declarațiile domnului Veștea — că o parte din parlamentarii AUR promiseseră un vot pentru Guvernul Veștea și nu au respectat o promisiune făcută, ceea ce dovedește caracterul reprezentanților AUR, că nu-și respectă promisiunile. Pe de altă parte, văd că, da, aceste comunicări, aceste discuții, aceste telefoane, adică parcă eram în... într-o competiție, parcă era o dispută politică. Adică cum dintr-o dată pesediștii, de la oameni răi, au devenit oameni buni care merită să fie sunați pentru tot felul de negocieri? Eu o spun foarte clar, și am mai spus-o și cu altă ocazie: din perspectiva Partidului Social Democrat, eu cred că avem nevoie rapid de un guvern cu puteri depline.

Când ar fi termenul? Care ar fi orizontul spre care să privim pentru un astfel de guvern cu puteri depline?

Victor Negrescu: Deci noi, cum spuneam și mai devreme, avem nevoie — și ca țară, mă refer aici —, și considerăm că România are nevoie de un guvern cu puteri depline cât mai rapid cu putință.

Ce faceți dumneavoastră pentru asta?

Victor Negrescu: Partidul Social Democrat este dispus să-și asume responsabilitatea. Până în prezent, niciun reprezentant din partea PSD nu a fost desemnat pentru funcția de premier. Președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, și-a exprimat disponibilitatea în a prelua această responsabilitate și a încerca să formeze o coaliție de guvernare, dacă va fi desemnat. Nu a fost mandatat să facă lucrul acesta. Dacă Sorin Grindeanu va fi desemnat, va încerca să formeze o majoritate, în mod special cu oameni politici, parlamentari care sunt democrați, care sunt pro-europeni, care sunt dispuși să formeze un guvern care își dorește să performeze până la viitoarele alegeri. Noi nu dorim în prezent o guvernare de formă sau o guvernare doar pentru a bifa o majoritate.

Când spuneți democrați, la ce vă referiți? Vă referiți inclusiv la oamenii care au plecat din PNL și care poate nu și-au definit încă doctrinar orientarea?

Victor Negrescu: No, noi sperăm în continuare ca PNL să fie suficient de matur încât să înțeleagă că e nevoie de o guvernare cu puteri depline și să stea la masa negocierilor. Dacă nu, evident, putem discuta și cu parlamentari din PNL care sunt dispuși să facă lucrul acesta. Contăm foarte mult și pe reprezentanții UDMR, mai sunt parlamentari independenți, mai sunt parlamentari din grupurile minorităților naționale, adică noi mergem pe chestiunea aceasta. Însă, în prezent avem această linie roșie: nu considerăm că putem să avem o guvernare stabilă și serioasă cu AUR ca partid, în contextul în care, pe de o parte, liderii AUR își tranzacționează voturile așa cum au făcut-o în ultimele săptămâni, nu au o coerență în abordarea lor, vedem lideri AUR care toată ziua îl laudă pe domnul Bolojan la televiziunile mai degrabă de dreapta. Deci vedem o incoerență din partea lor. Și din perspectiva Partidului Social Democrat, noi vrem să convingem alegătorii AUR, pe care îi respectăm, că noi suntem aceea soluție socială valabilă pentru ei, aceea soluție poate și cu o anumită componentă conservatoare de care România are nevoie. Și, în sensul ăsta, nu putem să fim la guvernare cu AUR dacă dorim să convingem respectivă alegători. Mai mult decât atât, Partidul Social Democrat — și o spun cu modestie — este obișnuit totuși să concureze pentru primul loc. Ori dacă în sondajele de opinie AUR în continuare este pe primul loc, eu îmi doresc, noi ne dorim să câștigăm acel electorat, să combatem AUR, să demonstrăm incoerența acestui partid, să arătăm că acest partid nu este anti-sistem, că acest partid tranzacționează voturile, că acest partid nu are proiecte viabile, că acest partid negociază și-l susține pe Ilie Bolojan, cum de altfel au admis lucrul acesta în spațiul public. Adică noi vrem ca lucrurile acestea să fie clar expuse și pentru asta noi considerăm că o guvernare cu ei nu ar fi de folos României în momentul de față.

O ultimă întrebare: dumneavoastră ați spus că așteptați să i se ofere acest mandat domnului Grindeanu. În cazul în care ar fi o altă propunere, în persoana domnului Nazare, cu care dumneavoastră păreți a avea chiar lucruri în comun. Ați vorbit despre adoptarea monedei euro, iată, dumneavoastră ați deschis acest subiect, domnul Nazare l-a preluat, poate nu întâmplător, cine știe. Ați accepta, așadar, o formulă de guvern din care să faceți parte și dumneavoastră, dar premierul să fie domnul Nazare?

Victor Negrescu: Partidul Social Democrat și-a exprimat disponibilitatea în a identifica rapid o soluție pentru formarea acestui guvern. Și am fost foarte flexibili în abordarea noastră, cu un singur amendament, o singură solicitare: ca Partidul Social Democrat să fie la guvernare. Aceasta a fost linia noastră roșie.

Deci puteți accepta și un premier din altă parte?

Victor Negrescu: Toate lucrurile trebuie să fie discutate, trebuie să fie cântărite, trebuie analizate, dar putem să negociem. Singurii care au venit cu o linie roșie dură au fost reprezentanții PNL și mai ales USR, care de nicăieri au votat în interiorul partidului opțiunea de a forma o guvernare fără PSD, în condițiile în care fără PSD nu se poate, singura opțiune sau alternativă la PSD fiind cu AUR. Nu au votat o rezoluție pentru a exclude o guvernare cu AUR reprezentanții PNL și USR, ceea ce din nou arată dublul discurs și incoerența acelor partide. Și da, eu mi-aș dori o guvernare care își asumă proiecte mari, proiecte serioase, și am spus-o — și am fost primul care a lansat această idee — de a avea un plan pentru aderarea la zona euro. Aderarea la zona euro înseamnă stabilitate economică și financiară pentru România, înseamnă mai multe investiții, înseamnă ușurință pentru românii din diaspora care se revin acasă, înseamnă ca dobânzile să fie mai scăzute pentru români, înseamnă să-și cumpere un apartament mai ieftin, înseamnă foarte, foarte multe beneficii. Sunt și provocări, trebuie o comunicare, trebuie o dezbatere publică. Am lansat această idee, mă bucur că președintele României a preluat-o, că ministrul Finanțelor o evocă. Eu cred că dacă vrem o guvernare pro-europeană, o guvernare pro-europeană trebuie să aibă niște proiecte europene de anvergură. În contextul în care anul viitor România va celebra 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, ca vicepreședinte al Parlamentului European am convins Parlamentul European să sărbătorim acest moment cu o serie de acțiuni, comunicări, inclusiv o sesiune dedicată în plenul Parlamentului European. Adică eu cred că trebuie să profităm de respectivul moment pentru a prezenta o viziune de viitor pentru țara noastră cu proiecte concrete, aderarea la zona euro poate fi una dintre acestea, dar pentru asta ne trebuie o guvernare care își asumă lucrurile acestea. Nu mai putem să avem o guvernare care se bazează, nu știu, sau care promovează politica austerității, care transformă fiecare situație într-o situație alarmistă, care nu are coerență, care nu are niciun fel de plan de viitor, care, nu știu, discreditează România spunând că România tot timpul o duce rău și că nu putem să facem față unor situații normale de guvernare. Adică cred că trebuie schimbată această logică. Noi i-am spus lucrul acesta și lui Ilie Bolojan, să știți. Adică i-am spus lui Ilie Bolojan că îi trebuie alt tip de guvernare ca să performăm, dacă vrem să combatem mișcările extremiste. Nu a dorit lucrul acesta, preferă să se concentreze pe lucrurile mici. Și acum vedem că se concentrează pe lucrurile mici și evită subiectele dificile în comunicarea publică. De aceea, noi suntem dispuși să negociem să formăm o guvernare stabilă și serioasă. Din nou, credem că Sorin Grindeanu poate să îndeplinească respectiva responsabilitate, dar dacă vom purta o negociere reală și serioasă, suntem flexibili în a identifica o soluție atâta timp cât PSD este la guvernare și poate să arate românilor că știm ce avem de făcut în așa fel încât România să fie stabilă și să se dezvolte așa cum trebuie în anii care urmează.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a fost alături de noi. Vă mulțumesc! Vă mulțumim că ne-ați urmărit!