Cheltuieli tot mai mari pentru localități tot mai mici. Lista mandatelor câștigate cu mai puțin de 300 de voturi
0Amânarea reorganizării administrativ-teritoriale a dus la situația alegerii unor primari de către o mână de oameni, uneori prin metode controversate, edili care apoi beneficiază de salarii mărite de mai multe ori în prag de an electoral.
Datele ultimului recensământ arătau că 25 de unități administrativ-teritoriale nu au nici măcar 500 de locuitori, ceea ce înseamnă că numărul votanților va fi de ordinul zecilor sau al sutelor, fiind uneori întâlnită problema numărului considerabil de voturi pe liste suplimentare, adică de la persoane care vin și se mută în localități, în acte, cu puțin timp înainte de alegeri. Cea mai mică comună din țară, Bătrâna (Hunedoara), avea la ultimul recensământ 86 de locuitori. La ultimele alegeri locale, primarul (Radu Herciu – PNL), care a fost și singurul candidat, a obținut 126 de voturi. O situație paradoxală e cea a statisticii voturilor. 81 dintre voturi sunt de la persoane de pe listele electorale permanente, iar 64 au fost de la persoane de pe listele suplimentare, fiind înregistrate numeroase voturi nule.
A doua cea mai mică localitate din România, Ceru Băcăinți (Alba), cu 195 de persoane, a avut în 2020 primarul votat cu 163 de voturi. Ioan Trif (PMP) obținut 67,91% din voturi, la o rundă de alegeri unde pe listele suplimentare au fost 61 de voturi, iar 177 pe cele permanente. Situație greu de interpretat a fost în comuna Bara (210 locuitori) din Timiș, unde Casian Ursu (PSD) a câștigat primăria cu 279 de voturi (55,91%). Doar 183 de dintre voturi erau ale unor persoane de pe listele electorale permanente, în timp ce 327 de voturi au fost consemnate la persoane trecute pe listele suplimentare.
Puterea listelor suplimentare
În Bulzeștii de Sus (210 locuitori) din Hunedoara, Ion Suba (PSD) a câștigat cu 162 de voturi (52,25%), în timp ce principalul contracandidat a luat 131 de voturi. Și aici o importanță deosebită au avut-o cei de pe listele suplimentare, adică 134 de persoane, în timp ce 180 dintre votanți au fost de pe cele permanente.
În localitatea Brebu Nou (264 locuitori) din Caraș-Severin, Ioan Buda de la PSD a câștigat cu 145 de voturi (58,23%) primăria. Au fost înregistrați un număr de 159 de votanți pe listele suplimentare, în timp ce pe permanente erau 87. Așadar, aproape dublu, problemă generată de practicarea turismului electoral legal, adică de mutarea unor cetățeni din localități mai mari în localități mai mici, temporar, ceea ce le permite să voteze inclusiv la locale, când absolut fiecare vot contează.
Cum arată noile salarii
Trei creșteri ale lefurilor aleșilor locali au avut loc în 2023. Prima decizie a fost printr-o ordonanță de la începutul lunii februarie, care stabilea că salariile președinților și ale vicepreședinților de consilii județene, dar și ale primarilor și viceprimarilor care implementează proiecte finanțate din fonduri europene și prin PNRR vor fi majorate cu până la 50%. Pe 13 aprilie, Iohannis promulga legea prin care salariile aleșilor locali erau actualizate prin raportare la salariul minim de 2.300 de lei, nu la cel de 2.080. Nu în ultimul rând, „ordonanța trenuleț“ de la finalului anului a dus la o creștere de încă 5%.
Cu ultima majorare, salariul brut crește de la 9.200 de lei la 9.660 de lei în cazul aleșilor de comune cu sub 3.000 de locuitori, adică treapta cea mai de jos a salarizării edililor. În cazul în care au și proiecte cu finanțare europeană în desfășurare sau prin PNRR, leafa poate crește până la 14.490 de lei. În schimb, cele mai mici salarii de viceprimari (la comunele de sub 3.000 de locuitori) vor crește de la 8.050 de lei/brut la 8.452 de lei (cu posibilitatea de a ajunge la 12.678 de lei).
10% din indemnizația brută a primarului primește și fiecare consilier în parte. De exemplu, o comună foarte mică, adică exemple precum Bătrâna sau Bulzeștii de Sus, are 9 consilieri locali, care lunar primesc în jur de 900 de lei, în cazul în care primăria nu desfășoară și proiecte europene sau prin PNRR, ceea ce ar duce la o mărire a indemnizației.
Reorganizarea administrativă, începând cu 2025
Partidele Puterii, dar și cele din Opoziție văd posibilă reorganizarea administrativ-teritorială doar din 2025, când deja au fost finalizate toate rândurile de alegeri, când va trebui o înțelegere transpartinică pentru a urni roțile unei reforme care nu a mai fost făcută în profunzime din 1968. Potrivit informațiilor „Adevărul“, din acest an ar putea fi cerută la Departamentul legislativ din Parlament o analiză privind modelele de organizare din UE, dar și un posibil studiu de impact, în care să fie prinse principalele piedici și pașii care trebuie urmați. Însă și pentru acest al doilea punct, formațiunile parlamentare trebuie să se așeze la masă.
Se încarcă comentariile...
