Roțile reformei administrativ-teritoriale se urnesc greu și se lovesc de multe piedici ANALIZĂ

Partidele parlamentare văd diferit problema reformei administrativ-teritoriale, dezbaterile fiind mutate începând cu 2025, însă în anul electoral 2024 ar putea fi făcuți primii pași: comandarea studiilor de impact și a datelor pe care să se poată lucra ulterior.

Respingerea unui banal proiect de lege, în condițiile în care a fost inițiat de un deputat neafiliat și nu a avut până la votul final vreo susținere, a reaprins tema necesității reorganizării administrativ-teritoriale, având în vedere faptul că aproximativ 98% din UAT-uri nu se pot autosusține prin taxele încasate local. Într-o declarație din urmă cu doi ani, fostul ministru al Dezvoltării Cseke Attila susținea că doar 39 din 3.228 de UAT-uri se puteau autosusține.

Proiectul, respins de Camera Deputaților (prim for), care a animat reprezentanții tuturor partidelor, prevedea că o comună ar trebui să aibă minimum 5.000 de locuitori, în timp ce un oraș – minimum 10.000 de locuitori, iar județele, reorganizate, să rămână doar 12. Cu ocazia acestor dezbateri, Florin Roman, vicepreședinte al PNL responsabil de administrație, a declarat că în numele formațiunii sale propune constituirea unei comisii parlamentare transpartinice al cărui scop să fie pregătirea unei reforme: „PNL vă propune să desemnați profesioniști din fiecare partid, să ne întâlnim să discutăm în cadrul comisiei speciale a Parlamentului și să luăm cele mai bune decizii pentru reorganizare. Atât timp cât vin variante de genul comune cu 1.000, 2.000, 3.000 de locuitori, nimeni nu spune cum ajungem acolo. Noi stăm de vorbă cu oricine vrea să discute serios“. De acord cu constituirea unei asemenea comisii a fost și AUR, prin președintele său, George Simion. De altfel, AUR s-a pronunțat pentru comune de minimum 5.000 de locuitori.

Pași de făcut

Mult mai nuanțat a fost Florin Roman, în precizările pentru „Adevărul“. „Sunt niște pași care trebuie făcuți: i) calendar; ii) studiu de impact; iii) solicitare de documentar de la Departamentul legislativ, cum se întâmplă UE pe modele de organizare“, a punctat vicepreședintele PNL. Cu toate acestea, liberalul consideră că eventualul calendar va conține etape care să aibă loc după alegerile din 2024: „Eu cred că dacă vrem să avem o discuție serioasă, trebuie în primul rând să stabilim un calendar, însă pentru după 2024, când terminăm cu alegerile. În 2024, e o utopie orice discuție. Însă imediat după anul electoral trebuie să trecem la treabă. E obligatoriu.“

Din partea PSD, Lucian Romașcanu, purtător de cuvânt și lider al senatorilor, s-a declarat de acord cu o comisie cu oameni din ambele foruri, menționând că e nevoie de o majoritatea solidă conturată, pentru că odată cu reorganizarea ar trebui modificată și Constituția, ca să poată fi introdusă „regiunea“, ca unitate administrativă, iar discuțiile vor fi mutate pentru 2025, cu ținta unei aplicări a reformei din 2028. „2024 va fi un an extrem de complicat, cu 4 rânduri de alegeri. Pot să vă spun că nu în 2024 se va aborda această chestiune“, a afirmat Romașcanu.

UDMR-istul Seres Denes, jurist de profesie și cel mai vechi parlamentar în exercițiu, susține că din anul următor se poate stabili o comisie parlamentară sau pot fi însărcinate mai multe pentru a cere datele necesare pentru ce ar însemna o reorganizare administrativ-teritorială.

„Se poate demara acest lucru, de fundamentare, de consultare cu instituțiile de sinteză, să se vadă ce și cum se poate face, multiplele criterii de care să ținem cont. Nu poți să faci 50 de kilometri să mergi la primărie, dacă ne gândim la Munții Apuseni“, a punctat Seres Denes.

Piedici în calea reformei

Deputatul i-a ironizat pe colegii mai tineri care au abordat tema în mod simplist, „de la birou“, fără studii în față. „Criteriile sunt multiple, pentru că nu poți să ții cont doar de populație. Aici e și marea greșeală a unora. Există criteriu economic, există criteriu social, există criteriul geografic, etnic. Sunt multe de care să ținem seama când faci o reorganizare fundamentată. Vor fi probleme majore legate de acceptul populației. Legislația europeană spune clar: nicio modificare a limitelor administrativ-teritoriale nu se poate face fără referendum, fără consultarea populației. Lumea o să accepte greu să renunțe la actuala organizare: de exemplu, să renunțe la primăria lui, să meargă mai mult, în altă localitate“, a completat parlamentarul UDMR, care a avertizat privind posibile „convulsii sociale“, dacă o asemenea reformă nu e explicată din timp tuturor.

De altfel, problematica referendumurilor este menționată și în documentele oficiale, cum este avizul de la Consiliul Legislativ, dar și punctul de vedere de la Guvern. Potrivit Consiliului Legislativ, orice încercare de modificare a unor limite ale UAT-urilor poate avea loc doar prin lege și „după consultarea obligatorie a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective prin referendum local“, prevedere existentă în Codul Administrativ. Așadar, un pas ar trebui să fie și amendarea Codului Administrativ, pentru a nu se ajunge la 3.228 de referendumuri locale.

USR, sceptic legat de orice demers

Ionuț Moșteanu, lider al deputaților USR, a catalogat o posibilă comisie pentru abordarea reorganizării administrativ-teritorială drept „praf în ochi“. „Reforma depinde de majoritatea rezultată după alegerile din 2024. Sunt trei partide care sunt mulțumite de starea de acum, de cum se împart banii de la centru: PSD, PNL și UDMR. (...) E o pierdere de timp să faci ceva acum, cu actuala majoritate. Nicio șansă de progres în această legislatură“, a afirmat acesta.

200 de localități noi

Într-un interviu pentru Prima News, Adrian Veștea, ministrul Dezvoltării, a precizat că la revenirea României la democrație au apărut nu mai puțin de 200 de noi localități. „Convingerea mea este că este necesar să existe o reorganizare administrativ-teritorială, obiectiv care nu s-a mai întâmplat din păcate din anul 1968. România a evoluat, din păcate Constituţia nu a permis decât dezlipirea anumitor comunităţi de unele mai mari. Practic, au apărut 200 de unităţi administrativ-teritoriale noi, în decursul celor 34 de ani de la Revoluţie, s-au desprins nişte comune mai mici din comune mai mari“, a afirmat Veștea.