Ce spune Crin Antonescu despre evoluția teoriilor conspirației în România: „La asta nu m-am așteptat"

Fost președinte al PNL și candidat la alegerile prezidențiale din 2025, Crin Antonescu se arată șocat de evoluția teoriilor conspiraționiste în România și de susținerea surprinzătoare pentru Călin Georgescu.

Crin Antonescu. Foto: Inquam

„Eu să ştiţi că urmăresc destul de îngrijorat, cum se spune, de vreo doi-trei ani, modul în care, pe diferite canale, inclusiv media, oficial, podcasturi, site-uri, ş.a.m.d. a crescut şi un conspiraţionism, şi un antioccidentalism, şi un fel de critică permanentă şi mai niciodată justificată până la capăt împotriva democraţiei, împotriva UE, împotriva NATO", a declarat Crin Antonescu, la Prima TV, potrivit News.ro. Liberalul a subliniat că aceste tendințe păreau inițial să fie doar „exerciții de formă de frondă” împotriva unor instituții sau organizații internaționale, dar nu s-a așteptat la rezultatele masive ale votului pentru Călin Georgescu, unul dintre candidații care au promovat astfel de idei.

„Dar că vom ajunge la un vot masiv, sunt 2 milioane de voturi pentru un om care spune nişte lucruri, după părerea mea, cam ca Ceauşescu prin ‘87-‘88 (…) la asta nu m-am aşteptat”, a mai spus Antonescu, făcând referire la votul pentru Călin Georgescu și la discursul acestuia, care, în opinia sa, ar fi fost mult prea apropiat de idei comuniste din perioada ultimilor ani ai regimului Ceaușescu.

Îngrijorările sale sunt legate și de faptul că o parte semnificativă din electorat a manifestat o susținere puternică față de acest discurs, în ciuda faptului că Antonescu nu s-a așteptat la o astfel de evoluție. „Dar de ce această nemulţumire s-a concentrat spre un candidat aproape neobservat? Cum s-a întâmplat asta?” a întrebat retoric politicianul, subliniind că există semne mari de întrebare privind modul în care au ajuns sute de mii de voturi să se îndrepte către un singur candidat.

Crin Antonescu a adăugat că trebuie să se înțeleagă cum s-au derulat aceste voturi și ce s-a întâmplat, de fapt, având în vedere că „sute şi sute de mii de voturi s-au dus către un om anume, acela, şi nu s-au împărţit la toţi candidaţii cu aceleaşi vederi”. El este convins că, la o analiză detaliată a circumstanțelor, vor apărea informații care vor arăta că nu toate lucrurile au fost în regulă. „Eu cred că în momentul în care vom vedea tot dosarul a ceea ce s-a întâmplat, eu cred că aici nişte lucruri nu au fost în regulă, aşa cum s-a şi invocat de altfel pentru anularea alegerilor”, a precizat Antonescu.

Politicianul a insistat pe ideea că trebuie să existe garanții clare că astfel de fenomene nu vor mai avea loc în viitor, îngrijorându-se de perspectiva ca acest scenariu să se repete la următoarele alegeri. „Dar cum, deodată, sute şi sute de mii de voturi s-au dus către un om anume, acela, şi nu s-au împărţit, dacă e vorba de suveranism, de naţionalism, de antioccidentalism”, a subliniat Antonescu, punând în discuție cum un astfel de fenomen ar trebui explicat.

Antonescu a atins și subiectul legat de amânarea alegerilor, menționând că acest lucru ar putea contribui la amplificarea teoriilor conspiraționiste. „Nu e vorba dacă mă afectează pe mine sau nu, dar e vorba de faptul că, la tensiunea socială acumulată oricum - şi există oameni care au tot interesul şi multe mijloace de a o spori, de a o stimula, de a incita foarte mult foarte mulţi dintre alegătorii României - cu cât alegerile sunt mai târziu, teoria conspiraţionistă - că aceste alegeri şi cei care le organizează încearcă, de fapt, să-i păcălească pe alegători, să să le ignore votul ş.a.m.d. - prinde aderenţi şi asta nu e bine”, a avertizat liberalul.

Antonescu a concluzionat că amânarea alegerilor nu este benefică pentru democrație, întrucât încrederea în procesul electoral poate fi afectată, iar acest lucru poate dăuna în mod semnificativ stabilității politice din țară. Totodată, el a adăugat că există și motive tehnice și administrative care stau la baza deciziei de amânare a alegerilor, care ar trebui să fie clarificate prin Hotărârea de Guvern.

Coaliția de guvernare a stabilit deja că alegerile prezidențiale vor avea loc în 4 și 18 mai 2024, dar încă nu a fost adoptat oficial calendarul.