Sfârșitul restricțiilor pe rețelele sociale și impactul asupra jurnalismului și democrației: «Urmează vremuri extrem de periculoase»

0
Publicat:

Sub pretextul libertății de exprimare, Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a anunțat renunțarea la restricțiile de pe platformele Facebook și Instagram. Decizia Meta implică încheierea procesului de verificare a informațiilor (fact-checking) și relaxarea măsurilor care limitau anumite tipuri de conținut.

Maria Ressa, laureată Premiu Nobel pentru Pace, la ceremonia de absolvire a Harvard2024 SursăYouTube
Maria Ressa, laureată Premiu Nobel pentru Pace, la ceremonia de absolvire a Harvard2024 SursăYouTube

Referitor la această decizie, Maria Ressa, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, a declarat că măsura adoptată de Meta marchează începutul „vremurilor extrem de periculoase” pentru jurnalism, democrație și utilizatorii rețelelor sociale.

Jurnalista americano-filipineză a subliniat că inițiativa lui Mark Zuckerberg de a relaxa moderarea conținutului pe Facebook și Instagram va crea o „lume fără fapte” și că aceasta reprezintă „o lume ideală pentru un dictator”.

„Este vorba despre siguranță” - semnal de alarmă tras de un Laureat al Premiului Nobel

„Mark Zuckerberg susține că este o problemă de libertate de exprimare – dar acest lucru este complet greșit. Doar dacă ești ghidat de profit poți susține așa ceva; doar dacă îți dorești putere și bani poți face o astfel de afirmație. Este vorba despre siguranță”, a afirmat Ressa pentru AFP. 

Ressa, co-fondatoare a site-ului de știri Rappler, a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2021, fiind recunoscută pentru „lupta sa curajoasă pentru libertatea de exprimare”. De-a lungul timpului, ea s-a confruntat cu multiple acuzații penale și investigații ca urmare a publicării unor articole critice la adresa fostului președinte filipinez Rodrigo Duterte.

Zuckerberg pretinde că verificatorii de fapte ar fi „prea părtinitori politic”

Ressa a respins afirmațiile lui Mark Zuckerberg, potrivit cărora verificatorii de fapte ar fi fost prea părtinitori din punct de vedere politic” și ar fi „distrus mai multă încredere decât au creat”.

„Verificatorii de fapte” (fact-checkers) sunt organizații sau persoane care analizează informațiile publicate în diverse surse media, rețele sociale sau alte platforme pentru a verifica dacă acestea sunt corecte, adevărate și bazate pe dovezi, activitatea lor fiind esențială pentru combaterea dezinformării și a știrilor false.

„Facebook va permite ca minciuna, furia, frica și ura să afecteze fiecare utilizator”

„Jurnaliștii respectă un set clar de standarde și principii etice. Ceea ce intenționează să facă Facebook este să ignore aceste valori și să permită ca minciuna, furia, frica și ura să afecteze  fiecare utilizator al platformei”, a atras atenția Marie Reesa.

Mark Zuckerberg, fondatorul și directorul executiv al Meta, compania care deține Facebook și Instagram, a anunțat marți, 7 ianuarie 2025, că verificatorii de fapte terți din SUA vor fi eliminați și înlocuiți cu un sistem de moderare colectivă, asemănător sistemului de feedback - funcția „note ale comunității” - de pe platforma socială rivală, X (fosta Twitter).

De asemenea, Zuckerberg a menționat că Meta va renunța la mai multe restricții legate de subiecte precum imigrația și identitatea de gen, pe care le consideră irelevante pentru dezbaterile publice actuale.

Zuckerberg, decis să colaboreze cu Trump pentru a se opune cenzurii impuse de guverne

Totodată, el a declarat că Meta va colabora cu fostul președinte Donald Trump pentru a contracara presiunea guvernelor din întreaga lume, care vizează companiile americane și cer o cenzură sporită.

Meta a declarat că „nu există planuri imediate” de a elimina verificatorii de fapte din afacerea externă Statelor Unite, însă celelalte modificări vor fi implementate la nivel global.

Ressa a subliniat că va face tot posibilul pentru a „garanta integritatea informațiilor”: „Acesta este un an crucial pentru supraviețuirea jurnalismului. Vom depune toate eforturile pentru a ne asigura că acest lucru se întâmplă”.

Facebook, acuzat de incitare la violență și control ineficient al conținutului

În octombrie, organizația pentru drepturile omului Amnesty International a susținut că autoritățile din Filipine foloseau Facebook pentru a „marca” tinerii activiști, un termen care desemnează etichetarea acestora ca „rebeli comuniști” sau „teroriști”.

În 2021, fostul angajat al Meta, Frances Haugen, a semnalat lipsa controalelor de siguranță pe piețele care nu sunt în limba engleză, precum Africa și Orientul Mijlociu, adăugând că Facebook era folosit de traficanți de oameni și grupuri armate din Etiopia.

„Am acționat așa cum am considerat necesar pentru a salva viețile oamenilor, în special în sudul global, unde consider că prioritizarea profiturilor de către Facebook pune în pericol viețile acestora”, a declarat Frances Haugen pentru Observer.

La acel moment, Meta, care opera sub marca Facebook, a respins acuzația că ar fi dat prioritate profitului în detrimentul siguranței, considerând-o „falsă” și subliniind că a investit 13 miliarde de dolari în protejarea utilizatorilor.

În 2018, după masacrul musulmanilor rohingya de către armata din Myanmar, Facebook a recunoscut că platforma sa a fost folosită pentru a „provoca diviziune și a incita la violență offline”.

Trei ani mai târziu, organizația pentru drepturile omului Global Witness a afirmat că Facebook continua să promoveze conținut ce incita la violență împotriva protestatarilor politici din Myanmar. În răspuns, Facebook a precizat că a reușit să detecteze în mod proactiv 99% dintre mesajele instigatoare la ură, care au fost eliminate de pe platformă în Myanmar.

Tehnologie

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite