Ce înseamnă formarea unei coaliții PSD-PNL-UDMR și minorități, dar fără USR. Analist: „Criza a fost doar amânată, nu depășită"

Analistul politic Cristian Pîrvulescu analizează în detaliu această configurație politică și subliniază atât beneficiile, cât și riscurile pentru stabilitatea guvernării și pentru viitorul opoziției.

Coaliția de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR și minorități. Foto: Guvernul României

Coaliția minimal câștigătoare: O formulă cu mari șanse de succes, dar cu provocări

Pîrvulescu observă că varianta PSD, PNL, UDMR și minoritățile reprezintă un exemplu de „coaliție minimal câștigătoare”. Potrivit acestuia, această coaliție, care depășește cu puțin 50% din numărul de parlamentari, este, din perspectiva teoriei coalițiilor, „tipul de coaliție care are cele mai mari șanse să guverneze”. În mod normal, o asemenea coaliție ar trebui să funcționeze fără probleme, având în vedere majoritatea relativ solidă pe care o oferă.

Totuși, Pîrvulescu atrage atenția că formula „pactului pro-european” nu mai are aceeași valoare politică ca în trecut. Potrivit analistului, „pactul pro-european era o formulă care transmitea un semnal politic într-un moment politic special”, dar acum, după crizele politice și economice succesive, „criza a fost doar amânată, nu depășită”.

În acest sens, excluzând USR din ecuație, coaliția riscă să ajungă într-o situație în care opoziția va deveni „nesemnificativă”, iar majoritatea va avea un control mai mare asupra proceselor politice și legislative. Acesta este contextul în care se va construi guvernul, cu un echilibru fragil și o opoziție mult mai divizată.

Incertitudinea în tabăra USR 

Cristian Pîrvulescu se referă și la modul de relaționare al USR cu partidele aflate acum la guvernare. Analistul pune neînțelegerile cu USR pe seama lipsei accesului formațiunii conduse de Elena Lasconi la date financiare concrete, dar și pe seama lipsei unui angajament clar pentru reforme. 

Guvernul pe termen scurt și riscurile pentru stabilitate

În lipsa unei colaborări cu USR, coaliția PSD-PNL-UDMR riscă să guverneze pe termen scurt, cu un program de guvernare care ar putea fi limitat la „6 luni”, în loc de un plan pe termen lung de patru ani, așa cum și-ar fi dorit USR. Pîrvulescu subliniază că „actuala formulă va gândi un guvern pentru patru ani, dar cu un program pe 6 luni”, ceea ce riscă să ducă la o instabilitate constantă, pe măsură ce coaliția va încerca să își implementeze agenda politică fără o viziune clară și durabilă.

Această abordare provizorie ar putea să le impună PSD, PNL și UDMR o guvernare de compromis, care să nu răspundă nevoilor economice și sociale ale României pe termen lung. De asemenea, lipsa unui program coerent de reforme ar putea să erodeze încrederea populației în actuala coaliție de guvernare.

USR în opoziție – campanie pentru prezidențiale

În ceea ce privește viitorul USR, Pîrvulescu previzionează că partidul se va regăsi într-o poziție de opoziție, continuând să-și construiască agenda politică pentru alegerile prezidențiale. Fără participarea la guvernare, USR va rămâne pe margine, dar va încerca să-și construiască un discurs bazat pe „anticorupție, reforme și o viziune clară asupra modului în care România trebuie să evolueze”.

Analistul politic concluzionează că „USR își dorea o guvernare pe patru ani, dar va trebui să facă campanie electorală pentru prezidențiale din opoziție”, într-o luptă politică în care vor căuta să atragă voturi de la electoratul nemulțumit de guvernarea PSD-PNL-UDMR.