Ce au arătat ultimii doi ani electorali. Politolog: „Avem o imagine mai clară. Și încă mai avem de pus cap la cap bucăți de realitate”
0Cei doi ani de alegeri din România au funcționat ca o oglindă a societății, punând lupa pe probleme ignorate în general, care se produc însă și în lipsa testului dat la urne.
Ultimii doi ani au adus alegeri locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale, chiar de două ori, după anularea primului scrutin prezidențial din noiembrie 2024, precum și alegeri parțiale, organizate chiar în Capitală. Perioada electorală prelungită de circumstanțe a creat o imagine mai clară asupra divizării societății românești și tendințelor iliberale, explică politologul George Jiglău pentru „Adevărul”:
„Aș spune că au creat contextul prin care aceste dinamici care în mod clar existau deja în societatea românească au ieșit la iveală și au fost foarte aproape să câștige. Încă n-au câștigat, dar mai vin alte alegeri, că așa e în democrație. Deci asta aș zice că ne-au adus cei 2 ani de alegeri. Avem o imagine mai clară cu privire la unde suntem în mod real ca societate”, explică acesta.
„Știam bine că societatea românească tinde să pună ștampila pe figuri care deja dădeau semne de iliberalism și de ultraconservatorism și de atitudini mai ambigue”
Potrivit politologului, acești doi ani au pus în lumină, de fapt, tendințe care au prins rădăcini cu mult timp înainte, însă au fost ignorate de-a lungul anilor: „Noi am avut semnale din trecut, dar cumva ne-am tot amăgit așa unii pe alții, taberele din societatea românească. Adică știam bine că societatea românească e conservatoare, știam că tinde să pună ștampila fără probleme pe figuri de genul Dragnea sau oameni din ăștia care oricum, și din partidele existente deja dădeau semne de iliberalism și de ultraconservatorism și de atitudini mai ambigue cel puțin, dacă nu împotriva valorilor liberale de tip european. Aveam semn, dar cumva ziceam, hai, că în sondaje suntem totuși 70% pro-europeni sau uite, reverendumul pentru familie”.
Un aspect pozitiv este acela că testul electoral generează o imagine mai clară. Politologul punctează însă că aceste tendințe nu sunt amplificate de alegeri, ci de alte elemente, în special mediul online: „Acum, și după ce s-a întâmplat anul trecut la prezențialele anulate, și după prezidențialele de anul ăsta, că turul întâi nu ne minte, acolo suntem, avem o imagine mai clară cu unde suntem cu adevarat și încă mai avem de pus cap la cap bucăți de realitate, în raport cu ce nume amplifică dinamicile respective. Dar, în niciun caz n-aș spune că alegerile amplifică dinamicile astea”.
„Alegerile astea ne-au pus în fața unei oglinzi și ne vedem așa cum suntem, ca societate, extrem de divizați, pe niște chestiuni de valori extrem de importante, cu impact direct asupra felului în care trăim, și care sunt, după mine, mult mai importante. Aici vorbim de niște probleme mult mai profunde, care se manifestă în continuare și pe care s-ar putea să nu le mai vedem”, concluzionează politologul, în contextul în care românii vor mai fi chemați din nou la vot peste aproximativ trei ani.
Tabloul electoral al anilor 2024-2025
În prima parte a anului, scrutinul europarlamentar a fost marcat de dominanța alianței PSD-PNL, în timp ce pe plan local, la București, actualul șef de stat a câștigat al doilea mandat de primar.
La alegerile europarlamentare și locale, organizate pe 9 iunie 2024, alianța PSD-PNL a obținut 48,55% din voturi, adică aproape jumătate din voturile exprimate, pentru lista de europarlamentari. O altă vedetă a scrutinului a fost Nicolae Ștefănuță, singurul independent care a reușit să obțină un mandat de eurodeputat și care acum este vicepreședinte al Parlamentului European din partea grupului Verzilor Europeni. PSD și PNL câștigau la acel moment și cele mai multe mandate de primari (1.677 – PSD și 1.132 -PNL). Nicușor Dan, actual șef de stat, era însă marele câștigător al Capitalei, cu peste 40% din voturi (42,81%).
România s-a înscris încă de atunci în trendul european, trimițând deja 8 eurodeputați ai partidelor de extremă dreaptă AUR și SOS România în Parlamentul European.
Finalul anului 2024 a adus o nouă componență a Parlamentului, cu o treime fiind membri ai partidelor suveraniste: AUR, condus de George Simion și cele două partide noi, SOS România, condus de actuala eurodeputată Diana Șoșoacă, și POT, primul partid care și-a declarat susținerea față de fostul candidat independent la prezidențiale Călin Georgescu, condus de Anamaria Gavrilă.
Ultimii doi ani au fost însă marcați de scrutinul prezidențial anulat în decembrie 2024 și reluat în 2025, producând chiar proteste violențe în inima Capitalei, în special după respingerea candidaturii lui Călin Georgescu, în martie 2025. Turul doi al alegerilor prezidențiale organizate în mai 2025 a readus lupta între două viziuni diferite, izolaționism și occidentalism, transformând alegerile într-un referendum asupra direcției țării. Nicușor Dan a reușit să recupereze, după scorul de la turul I, de 20,99% (vs. 40.96% - George Simion), ajungând să câștige primul mandat de președinte cu 53.60% din voturi (vs. 46.40% - George Simion).
Ultimele alegeri au fost cele parțiale, organizate inclusiv în Capitală, pentru un nou primar general în locul lui Nicușor Dan. La acest scrutin, în ciuda concurenței strânse din sondaje, primarul liberal al Sectorului 6 a reușit să se impună cu un scor de cu 36,16%, la distanță de de peste 10 procente față de candidatul de pe locul doi, Anca Alexandrescu, care a fost susținut de AUR și a obținut 21,84%.
Se încarcă comentariile...
