Analiză Cât de fermă ar trebui să fie România pe tema conflictului din Gaza: "Nu vrem să mergem mai departe cu consecințele"
0În contextul în care România s-a pronunțat în favoarea unei soluții cu două state în cadrul Adunării Generale a ONU pe problema conflictului din Fâșia Gaza, analiștii subliniază că poziționarea statului nu trebuie să afecteze relațiile cu aliații, ci dimpotrivă statul ar trebui să își clarifice mai bine opiniile.

Uniunea Europeană înăsprește discursul privind Israelul, iar Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat că va propune nu numai suspendarea parțială a acordului dintre UE și Israel, ci și sancțiuni: „Vom suspenda sprijinul bilateral acordat Israelului. Vom opri toate plățile în aceste domenii, fără a afecta colaborarea noastră cu societatea civilă israeliană sau cu (muzeul Holocaustului) Yad Vashem. În al doilea rând, vom prezenta Consiliului două propuneri suplimentare. Vom propune sancțiuni împotriva miniștrilor extremiști și a coloniștilor violenți. De asemenea, vom propune suspendarea parțială a Acordului de asociere în ceea ce privește aspectele comerciale”.
Statul român, vot pentru o „soluție cu două state”
În paralel, Franța, Portugalia și Marea Britanie au anunțat că intenționează să recunoască statul Palestina anul acesta. România recunoaște statul palestinian încă din 1988, din perioada comunistă, și a votat în cadrul Adunării Generale ONU „pentru” declarația care vizează reînvierea soluției cu două state. Mai exact, este vorba despre „Declarația de la New York", un plan care urmărește relansarea soluției celor două state, Israel și Palestina, fără implicarea Hamas. Între cei care au susținut rezoluția este Germania, Republica Moldova s-a abținut, iar SUA și Israel au fost printre cele zece delegații care au votat împotrivă.
În ciuda poziționării oficiale a României, abordarea practica a acestor teme este destul de ambiguă iar acest lucru se reflectă și la nivelul populației. Un sondaj Avangarde arată o susținere de 38% în rândul populației din România pentru Israel și de 11% pentru Palestina. Întrebați cine are dreptate în conflictul din Orientul Mijlociu, 41% se abțin însă de la a indica o direcție
Este România prinsă la mijloc?
Analiștii subliniază că mișcarea României nu este neapărat corectă, iar poziționarea statului ar trebui clarificată mai bine.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu este de părere că „votul din Adunarea Generală arată că un pas discret de distanțare față de poziția Statelor Unite”.
„Pasul corect ar fi fost de abținere, în condițiile în care textul rezoluției prezentat de reprezentantul Franței nu avea darul de a genera o soluție politică, ci de a pune presiune pe guvernul condus de Benjamin Netanyahu”, subliniază analistul.
El avertizează că izolarea Israelului nu va aduce o încetare a ostilităților, ci, dimpotrivă, le va amplifica, întrucât va da avânt organizațiilor teroriste precum Hamas: „Inițiativa din adunarea generală ONU este tocmai responsabilă de intensificarea operațiunilor militare în Fâșia Gaza. De aceea, nu cred că a fost o inițiativă fericită, ci, dimpotrivă, nefericită, care nu și-a propus în niciun caz să găsească o soluție politică și fără îndoială nu avea nici capacitatea să pună presiune pe guvernul israelian. Este motivul pentru care insist pe ideea că România ar fi trebuit să fie neutră într-un asemenea context”.
Recunoașterea statului palestinian este la latitudinea țărilor, punctează profesorul Radu Carp: „România a avut și are relații foarte bune cu Israelul și, în același timp, are relații foarte bune și cu cele din Orientul Mijlociu, țările arabe. România a fost furnizor de intelligence în Orientul Mijlociu pentru toate operațiunile care au avut loc în ultimele decenii. Și se știe că România este această punte, niciodată Uniunea Europeană nu va forța o țară sau alta să adopte o poziție sau alta, ci, la fel ca și în cazul Kosovo, se va lăsa la latitudinea statelor membre să acționeze așa cum cred de cuviință, însă, fără a intra în discuții sterile cu celelalte state. Deci aici eu văd un paralelism foarte bun cu situația Kosovo.(...) Singura condiție este ca să nu existe discuții vizibile cele care recunosc și cele care nu recunosc. De fapt, așa se va rezolva și această problemă spinoasă”.
În cazul României, „dacă ar trebui să boicotăm Israelul, nu prea știm ce am face, pentru că alte țări au relații solide. Mediul academic, de exemplu”, mai arată profesorul Radu Carp.
Dilema României
În cazul recunoașterii statului Palestina din urmă cu peste 30 de ani, se pune însă o problemă, remarcă profesorul Radu Carp: „Aici e o discuție. Noi am acceptat atunci o organizație care reprezenta statul Palestina, o organizație care între timp nu mai există. Înseamnă că am acceptat un stat numit Palestina în orice condiții? Și pe ce teritoriu? Deci ne ascundem în spatele acelei recunoașteri făcute de regimul lui Ceaușescu, dar nu vrem să mergem mai departe cu toate consecințele. Deci e o recunoaștere, dar după părerea mea, ea ar trebui să fie formalizată din nou atunci când avem de-a face cu toate elementele statalității, respectiv un teritoriu, o guvernare legitimă. (...)
Problema e că pentru a recunoaște un stat trebuie să aibă teritoriu, iar în momentul acela nu avea teritoriu, cum nu are nici astăzi. Astăzi să zicem că e mai clar, dar în 1988 era și mai puțin clar ce teritoriu posedă”.
România a recunoscut oficial Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP) ca reprezentant unic și legitim al poporului palestinian în mai 1972. În martie 1974, a fost deschisă Reprezentanța Permanentă a OEP la București. Ulterior, România a recunoscut Palestina la 16 noiembrie 1988, în timpul regimului ceaușist. Pe această bază, în ianuarie 1989, Reprezentanța Permanentă a OEP la București a fost ridicată la rang de ambasadă a Palestinei, arată Ministerul Afacerilor Interne. România este printre cele peste 90 de țări ONU care recunosc Palestina ca stat, însă printre puținele din Uniunea Europeană.