Bugetul Ministerului Agriculturii pe anul 2026, aprobat în comisiile reunite de buget-finanțe. Niciun amendament nu a fost susţinut și nici aprobat
0Comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament, au aprobat marți, 17 martie, proiectul de buget al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2026. Au fost 34 de voturi pentru şi 13 împotrivă. Niciun amendament nu a fost susţinut şi nici aprobat.

Potrivit secretarului de stat în MADR, Emil Dumitru, bugetul pe anul 2026 al Ministerului Agriculturii este mai mare faţă de anul precedent, situându-se valoric cu 5% peste execuţia bugetară a anului 2025, notează Agerpres.
„În proiectul de buget pe anul 2026 avem credite de angajament de 43,75 miliarde de lei şi credite bugetare de 27,73 miliarde de lei, situându-se valoric cu 5% peste execuţia bugetară a anului 2025. Acesta reprezintă în valoare absolută 1,4% din PIB-ul estimat pentru anul 2026, conform datelor prezentate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Din totalul sumelor cuprinse în proiectul de buget pe anul 2026, un procent de aproximativ 71,17% este destinat gestionării fondurilor externe nerambursabile aferente Politicii Agricole Comune şi de Pescuit, pentru contractarea şi efectuarea plăţilor în cadrul Planului Naţional Strategic 2023-2027, cu ambele componente ale sistemului de finanţare, respectiv Fondul European de Garantare Agricolă şi Fondul European de Dezvoltare Rurală, dar şi în cadrul programului de pescuit şi acvacultură 2023-2027", a precizat Emil Dumitru.
Secretarul de stat a fost întrebat ce reprezintă suma de 200 de milioane de lei la Capitolul „Agricultură şi alte transferuri„ din proiectul anului 2026, având în vedere că se înregistrează o creştere semnificativă faţă de anul trecut, când erau numai 10 milioane de lei
Emil Dumitru a precizat că suma reprezintă venituri proprii din taxa pentru fondul de ameliorare, care poate fi utilizată de Ministerul Agriculturii într-o schemă ulterioară de garantare-creditare pe care fermierii o pot accesa urmare a aprobării bugetului de stat.
„Cele 200 de milioane de lei sunt venituri proprii obţinute din fondul de ameliorare, acele taxe de scoatere din circuitul agricol a suprafeţelor care fac obiectul investiţiilor, inclusiv în energie regenerabilă", a adăugat el.
„Vom avea alocaţi pentru anul agricol 2026 aproximativ 850 de milioane de lei pentru compensarea accizei subvenţionate la motorină”
Referitor la situaţia compensărilor pentru acciza la motorina utilizată în agricultură, în contextul presiunii asupra preţurilor la carburanţi, oficialul MADR a declarat că în prezent există restanţe aferente trimestrelor trei şi patru din 2025, în valoare totală de 690 de milioane de lei.
„România a ales să compenseze acciza redusă la motorină cu un cuantum de 2,68 lei/litru. Avem restanţe trimestrul trei şi patru din anul 2025, care se ridică la aproximativ 690 de milioane de lei şi vom avea alocaţi pentru anul agricol 2026 aproximativ 850 de milioane de lei pentru compensarea accizei subvenţionate la motorină. Acest mecanism, din păcate, este cumva contra-factual, pentru că fermierii achită acciza la pompă, după care statul îi compensează acciza şi cred că o soluţie ar fi să implementăm un mecanism mult mai rapid, în sensul de a ne adresa direct furnizorilor de carburanţi, pentru că sarcina administrativă a statului cu instrumentarea acestor dosare, care se ridică la aproximativ 16.800, este mult mai mare", a explicat Emil Dumitru, în comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament.
Amintim că marţi, au loc dezbateri generale în cadrul Comisiilor de buget-finanţe, iar până miercuri, 18 martie, vor fi dezbateri în Comisiile de buget cu ordonatorii principali de credite şi se vor elabora rapoartele pe proiectul de buget şi pe cel al asigurărilor sociale. Şedinţa de plen comun pentru dezbaterea proiectului bugetului de stat şi proiectului bugetului asigurărilor sociale este programată pentru miercuri de la ora 16:00 şi va continua joi, când va fi şi votul final.
Guvernul a adoptat joia trecută proiectul de buget pe anul 2026, construit pe o creştere economică de 1%, un deficit bugetar estimat la 127,7 miliarde lei, reprezentând 6,2% din PIB, şi o inflaţie prognozată la o rată medie anuală de 6,5%.























































