„Bombele” cu impact bugetar din Parlament

Parlamentul României, Camera Deputaţilor FOTO: Shutterstock

Adoptarea mai multor proiecte legislative, care prevăd mărirea alocaţiilor, vouchere pentru cultură sau fonduri pentru mărirea lefurilor unor funcţionari publici, majoritatea depuse de PSD, ar putea să pună pe butuci bugetul de stat, dacă trec de votul din Parlament.

Social-democraţii au depus la sfârşitul sesiunii trecute un proiet de lege pentru sprijinirea familiilor cu copii şi susţin că este doar primul pas dintr-un program mai amplu de stimulare a natalităţii. „Orice om politic responsabil este conştient de faptul că cea mai mare problemă pe care o are acum România, ca stat, ca neam, este de natură demografică: declinul populaţiei”, a declarat Marcel Ciolacu în cadrul dezbaterii iniţiativei legislative, la începutul lunii iunie.

Legea propusă de parlamentarii PSD vizează creşterea alocaţiilor, oferirea unor tichete sociale pentru facilitarea accesului la educaţie şi deduceri pentru salariaţii cu copii. Astfel, social-democraţii cer majorarea alocaţiei de stat până 600 lei pentru copiii până la 2 ani sau 3 ani, în cazul copilului cu handicap şi de 300 de lei pentru copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 18 ani.

Şi Executivul luase în calcul aceleaşi cifre pentru mărirea alocaţiilor, iniţial cu o creştere împărţită în cinci etape până în 2022, însă au renunţat la planul iniţial, următoarea majorare fiind planificată pentru ianuarie 2022, pe motiv că bugetul de stat nu poate duce în spate acest demers din cauza crizei financiare generate de pandemie. În schimb, fără să arate impactul bugetar pe care propunerea legislativă îl va avea întrucât este vorba de o creştere considerabilă, senatorii PSD au propus majorarea alocaţiei imediat după adoptarea legii. În prezent, alocaţiile au o valoare de 427 lei, pentru copiii cu vârsta de până la doi ani şi pentru copiii cu handicap până la 18 ani, şi de 214 lei pentru copiii cu vârste între doi şi 18 ani.

Tichete de masă pentru copiii defavorizaţi

De asemenea, în propunerea legislativă sunt prevăzute şi tichete lunare în valoare de 1.000 de lei pentru copiii până la 3 ani şi de 1.500 pentru copiii cu vârste între 3 şi 6 ani, pentru a favoriza accesul copiilor defavorizaţi la educaţie. Acestea ar urma să fie acordate familiilor care au venituri mai mici de 1.000 de lei per persoană. Nu în ultimul rând, sunt prevăzute deduceri salariale pentru angajaţi, în funcţie de numărul de copii, de până la 3.000 de lei pentru persoanele care au patru sau mai mulţi minori în întreţinere.

Proiectul de lege a primit deja aviz pozitiv de la Consiliul Legislativ, însă acesta a menţionat faptul că social-democraţii nu au luat în calcul impactul financiar pe care îl poate avea. Şi Consiliul Economic şi Social a ridicat problema impactului bugetar pe care propunerea îl va avea, oferind aviz negativ. „Este un efort bugetar semnificativ, neînsoţit de un calcul de impact financiar pentru bugetul de stat”, se arată în motivarea CES, cu privire la oferirea tichetelor sociale.

Vouchere pentru cultură

O altă iniţiativă legislativă cu impact bugetar prevede acordarea unor vouchere culturale pentru elevi, în sumă de 250 de lei. Social-democraţii au propus ca aceste vouchere să fie acordate, anual, elevilor din clasele I – XII, începând cu anul şcolar 2021 – 2022 şi vor putea fi folosite doar în teatrele, muzeele, librăriile şi instituţiile de cultură din România. În ceea ce priveşte impactul bugetar, iniţiatorii motivează că „deşi prezentul proiect de lege prevede o sarcină financiară semnificativă asupra bugetului de stat”,  cheltuielile vor fi amortizate „pe termen mediu şi lung, fiind vorba de un capital care îşi va continua circulaţia în România”.

Proiectul legislativ a primit aviz pozitiv de la Consiliul Legislativ, care însă a semnalat că „normele propuse pentru finanţarea biletelor de valoare (…) sunt necorelate şi lipsite de claritate, ceea ce ar putea conduce la concluzia că sursa de finanţare nu are un caracter obiectiv real”.

Lefuri mai mari pentru a nu discrimina

O altă propunere legislativă care nu ţine cont de cumpătarea bugetului vine, de această dată, chiar de la liberali. Având în vedere că personalul din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională care îşi desfăşoară activitatea în compartimente speciale din ministere beneficiază de un plus la salariu de 10%, iniţiatorii proiectului cer o astfel de compensaţie şi pentru bugetarii care ocupă alte funcţii în aceste insituţii, invocând principiul nediscriminării.

„Personalul detaşat în cadrul compartimentelor speciale din ministere şi alte organe centrale desfăşoară activităţi în condiţii similare şi îşi aduce în egală măsură contribuţia la apărarea ordinii publice şi a siguranţei naţionale. (…) Nu poate fi dorită o situaţie de discriminare în cuprinsul unei legi care prin însăşi natura sa şi-a propus unificarea drepturilor salariale”, se arată în expunerea de motive. Proiectul legislativ a primit aviz pozitiv de la Consiliul Economic şi Social şi unul negativ de la Consiliul Legislativ, aflându-se în lucru la comisiile permanente ale Senatului.