Video Bolojan, la prima conferință de presă: „Ucraina poate să fie doar prima victimă”. Ce spune despre trimiterea unor trupe de menținere a păcii

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a făcut, vineri, precizări în urma consultărilor avute cu partidele parlamentare pe tema trimiterii trupelor românești în Ucraina și a răspuns întrebărilor jurnaliștilor cu privire la subiectele fierbinți, de la anularea alegerilor și gruparea paramilitară a lui Horațiu Potra, la plecarea din țară a fraților Tate. 

UPDATE 14.10 Cu privire la dosarul Potra, Ilie Bolojan a fost întrebat de presă cum s-a ajuns ca o grupare paramilitară să acționeze în România.

„Nu am date din dosar ca să fac comentarii pe fond; fiecare instituție trebuie să-și facă datoria. Când anumite lucruri se degradează, ele se degradează în timp”, a răspuns șeful statului în prima sa conferință de presă de la preluarea mandatului.

UPDATE 14.05 Referitor la anularea alegerilor, președintele interimar a precizat că a făcut o solicitare către toate instituțiile „să ne informeze privind datele suplimentare pe care le au”.

„Până acum, a venit doar o înștiințare de la Ministerul Public, că sunt dosare în lucru. Dacă sunt elemente de natură publică, nu văd de ce să nu le facem publice. CCR a anulat acest tur de alegeri (...). A fost o decizie în cadru constituțional. (...) Ceea ce trebuie să facem este să vedem cum organizăm alegerile prezidențiale viitoare pentru care astfel de situații să nu mai apară (...) Eu am evitat pe cât posibil să mă apuc să fac comentarii legat de o decizie judecătorească sau alta. (...) Când ai imunitate scăzută ca un organism ești vulnerabil la viruși, și democrația noastră are o imunitate scăzută generată de lipsa de încredere în instituții. Orice dezinformare are efecte dezastruoase. Aceasta este problema de fond la care oamenii responsabili trebuie să lucrăm”, a adăugat Ilie Bolojan.

Întrebat dacă ar accepta să candideze, președintele interimar a amintit că actuala coaliție „are un candidat”:

„M-am gândit ă atunci când voi închide acest mandat interimare sper să las lucrurile într-o stare de bună și să pot preda președintelui ales această instituție într-o stare mai bună”.

UPDATE 13.55 Ilie Bolojan a fost întrebat și dacă Moscova a cerut retragerea trupelor NATO la aliniamentul din 1997.

„Nu avem astfel de informații. Ce este stabilit în momentul de față, faptul că NATO are acoperirea pe care o are trebuie să rămână un element important și în viitor” a spus șeful statului.

UPDATE 13.50 Întrebat dacă, în cazul plecării în Florida a fraților Tate, România a cedat în fața presiunilor SUA și dacă trebuie demiși ministrul justiției și șeful DIICOT, Ilie Bolojan a  spus că „asupra Administrației Prezidențiale nu s-au făcut presiuni, nu a fost niciun contact”.

Referitor la discuția de la Munchen, președintele a precizat că „lucrurile au fost clarificate de ministrul de externe și de premier”.

„Sunt de două săptămâni președinte interimar, acumulările în multe instituții sunt de mulți ani. (...) Fiecare instituție trebuie să-și facă treaba în condiții normale”.

UPDATE 13.40 Președintele interimar a fost întrebat și dacă există un plan privind garanțiile de securitate pe care le-ar putea oferi România.

„Dacă se va lua o decizie la nivel UE, România cu siguranță va trebui, într-o anumită formă, să susțină acest lucru, dar nu România asigură garanții de securitate”, a răspuns Ilie Bolojan.

UPDATE 13.35 Întrebat dacă, în urma consultărilor, s-a stabilit concret cât poate crește România cheltuielile cu apărare, Ilie Bolojan a spus că „nu s-a stabilit un mandat imperativ”:

„Cred că România are deja un buget de apărare crescut, el ar putea crește etapizat ca să ajungă la 3% într-un an, doi, dacă nu se impun creșteri sub presiune”.

La întrebarea referitoare la condițiile în care România ar putea trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, președintele a explicat că „aici discuția este prematură pentru că o astfel de discuție pe fond poate avea loc în momentul când ai o încetare a focului și există un acord de pace”:

„Aceste trupe pot fi de menținere a păcii, cum avem în Bosnia sau Kosovo, care funcționează sub mandat ONU sau alte mandate internaționale. Nu a existat nicio poziționare pe fond. Din poziționarea partidelor, nu există o susținere parlamentară. Sper și mi-aș dori să avem un acord de pace, dar acest acord de pace va avea nevoie de garanții pentru că altfel nu va fi funcțional. Aceste garanții probabil vor reprezenta o concentrare de trupe de pace”.

Președintele interimar a adăugat că „noi am putea fi un hub pentru tranzitarea acestor trupe”:

„Sunt analize ca se pot face (...).Trebuie să analizăm lucrurile la rece și să vedem cum vor evolua lucrurile, dar să nu creăm îngrijorări inutile”.

UPDATE 13.23 „Poziția țării noastre, credibilitatea noastră țin de garanția că există intenții stabile. Există susținere ca să fim o țară predictibilă și o țară care este respectată. Este foarte important ca în această perioadă să avem o stabilitate politică și, în primul rând, o stabilitate guvernamentală. (...) Este o problemă de a fi stabili într-o situație globală care dă semne de instabilitate”, a adăugat președintele.

Ilie Bolojan spune că a căutat  să alinieze politica administrației prezidențiale cu cea a guvernului, a MAE și a MApN, „ca să fim convergenți, pentru ca România să acționeze unitar”.

„Cred că e nevoie de consultări periodice cu partidele politice pentru ca pe politicile mari să avem niște poziții pe cât posibil comune. Există păreri divergente, dar când e vorba de interesul național ne putem aduna”, a mai spus șeful statului.

Potrivit președintelui, prioritatea este organizarea corectă a alegerilor prezidențiale, „pentru că asta creează premisele pentru un nou început pentru țara noastră”.

Românii trebuie să voteze „în deplină cunoștință de cauză”:

 „(Alegerile) trebuie să fie organizate transparent și să fie alegeri libere. Vom căuta să fim transparenți”

UPDATE  13.15 „Există o majoritate care susține ca un reprezentant al Europei să participe la negocieri. Ne-am dezvoltat ca țară pentru că am participat de apartenența la UE, ceea ce a însemnat fonduri europene importante. Menținerea acestei situații este o chestiune strategică (...).Credem că în continuare lucrurile se vor stabiliza. Suntem convinși că NATO va rămâne un scut important de protecție nu doar în Europa ci și în alte părți ale lumii”, a mai spus președintele

Ilie Bolojan a subliniat că „România a avut o creștere a bugetului dedicat apărării”:

„În 2023, am fost sub 1,5%. În 2024, am ajuns la peste 2,2%. Există un acord între forțele politice pentru a susține această majorare a cheltuielile de apărare. Există acest acord în aproape toate țările”.

UPDATE  13.10 „În consultările care au avut loc, ne-am exprimat disponibilitatea țării noastre de a susține în continuare Ucraina pentru că nu este doar o susținere a victimei în fața agresorului, ci în fapt este o susținere pentru securitatea țării noastre. Așa cum am spus, dacă aceste abordări ale Rusiei se mențin în perioada următoare, Ucraina poate fi doar prima victimă”, a mai spus Ilie Bolojan.

Președintele a adăugat că „avem o unanimitate că toți ne dorim ca acest conflict să înceteze, ne dorim o pace la graniță”.

UPDATE  13.05  „Ucraina poate fi doar prima victimă”, a spus președintele interimar

 Iată ce a mai declarat Ilie Bolojan:

Se împlinesc două săptămâni de când exercit această funcție onorabilă. Din respect pentru dumneavoastră și români, consider că o comunicare periodică este o chestiune de decență.

Am venit cu câteva idei: să lucrăm pentru România, să păstrăm neutralitatea politică a acestei instituții într-o perioadă complicată.

Dacă nu vom putea face bine pentru țara noastră, măcar să nu facem rău. Aceasta este ideea principală și asta am încercat.

Un subiect important: negocierile pentru Ucraina. SUA au făcut o pivotare pentru a relua dialogul diplomatic cu Rusia. În cadrul dialogului au început discuțiile legate de Ucraina. Acestea sunt un prim pas pentru încetarea focului, dar mai ales pentru o pace durabilă pe care ne-o dorim cu toții și care ar însemna liniște la granițele noastre de est.

Am susținut câteva chestiuni de principii: o încetare a focului care nu este urmată de un acord de pace care să ofere garanții de stabilitate poate fi doar un intermezzo pentru un nou început al conflictului.

Dacă s-ar menține această agresivitate a Rusiei, Ucraina poate să fie doar prima victimă. Cred că pentru noi susținerea unei stabilității, atât pentru a proteja Rep. Moldova și România, este o chestiune importantă.

Am susținut și vom susține că prezența reprezanților europeni este un lucru necesar.

Președintele interimar a chemat partidele la consultări FOTO Administrația Prezidențială

Știrea inițială

Președintele interimar a avut miercuri consultări cu partidele parlamentare și reprezentanții minorităților. Subiectele de pe agenda discuțiilor au avut în vedere pregătirea poziției României în la Consiliul European din 6 martie. 

Trupe și creșterea cheltuielilor, temele de interes discutate de liderii de partide 

În cadrul discuțiilor social-democrații au subliniat că nu susțin trimiterea trupelor românești în Ucraina, însă susțin o creștere a cheltuielilor pentru apărare

Și liberalii au fost de acord cu necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare și au propus „activarea clauzei de salvgardare la nivelul Uniunii Europene, astfel încât cheltuielile destinate apărării să fie excluse din calculul deficitului bugetar”. 

PNL a subliniat însă că „subiectul participării cu trupe de menţinere a păcii este prematur”. 

POT a fost singurul partid care a ales să nu mai participe, pentru a merge în fața Parcheului General să îl susțină pe Călin Georgescu, după ce a fost ridicat și dus la audieri. Formațiunea condusă de George Simion a cerut garanții de securitate pentru viitor și ca România să nu trimită soldați sub nicio formă în Ucraina decât în cazul în care vom avea unanimitate în acest sens în alianțele din care facem parte. 

Discuții cu Zelenski, Macron și Starmer

Înainte de a participa pe 6 martie la Consiliul European, președintele interimar va participa duminică, 2 martie, la Londra, la o întâlnire cu președintele francez Emmanuel Macron, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski și premierul Marii Britanii Keir-Starmer. 

Sâmbătă, 1 martie, Ilie Bolojan va efectua o vizită oficială în Republica Moldova, la invitația președintei Maia Sandu.