Cabinetul Ciucă, un an de guvernare: Greul de acum începe
0Premierul Nicolae Ciucă s-a confruntat cu o serie de crize în primul an de guvernare, cu numeroase demisii, iar în cele șase luni rămase are o listă lungă de reforme și decizii politice de luat.
În urmă cu un an, pe 25 noiembrie, Parlamentul învestea Guvernul Ciucă printr-un vot covârșitor, depășit doar de guvernele Ponta 2, 3 și 4. Noua Putere a reușit să găsească soluții punctuale pentru criza energetică, deși mereu a dat impresia că improvizează, dată fiind frecvența schimbărilor pe domeniul energiei (serie de OUG-uri). O a doua problemă a fost gestionarea efectelor războiului declanșat de Rusia în Ucraina, o situație până la urmă ținută sub control, mai ales partea de refugiați.
Guvernul a trecut cu bine pandemia de coronavirus, deși au fost discuții aprinse pe tema obligativității certificatului de vaccinare la locul de muncă. Pentru cei afectați de criza economică, Executivul a venit cu mai multe măsuri sociale, de la vouchere date la două luni până la alte ajutoare punctuale pentru pensionari.
O mare problemă pentru Executiv a fost ritmul pentru îndeplinirea obiectivelor din PNRR. Până în acest moment, România a trimis o singură cerere de plată, fiind nevoită să o trimită și pe a doua până la finalul anului (deci să aibă jaloanele și țintele din lunile ianuarie-iunie îndeplinite), pentru că regulamentul Comisiei Europene prevede că anual pot fi trimise doar două cereri.
Cursă contracronometru privind reformele și politicile liberale
În ceea ce privește reformele interne, până la finalul mandatului lui Ciucă (25 mai 2023), Executivul e obligat să amendeze Codul Penal și cel de Procedură Penală, dar și să facă reforma sistemului pensii, inclusiv a celor speciale. Iar Cabinetul e în contratimp cu acestea, doar în acest trimestru având de bifat 55 de obiective.
De altfel, în cele șase luni rămase în fruntea Guvernului, Nicolae Ciucă are o listă lungă de provocări pe care trebuie să le gestioneze. Prima este bugetul pe 2023, unde după compromisul pe o creștere a punctului de pensie cu 12,5%, Ciucă ar trebui să obțină un 7% pentru investiții, ceea ce Guvernul a vrut și la precedentul buget, dar procentul nu a fost atins.
O decizie cu efecte pe termen scurt și mediu este și raportarea Executivului la pensiile speciale ale primarilor. Dacă Nicolae Ciucă va alege o nouă amânare a intrării în plată, decizia de anul viitor va fi la mâna PSD, iar cu greu vor mai putea fi păcăliți aleșii locali cu o nouă amânare, mai ales că în 2024 vin patru rânduri de alegeri.
A fi sau a nu fi în Schengen
Executivul are ca prim obiectiv de politică externă aderarea la Schengen și încearcă să se asigure că obține o majoritate unanimă pentru un vot în Consiliul JAI din 8-9 decembrie. Potrivit informațiilor „Adevărul”, dacă Guvernul nu e 100% sigur de votul unanim din decembrie, nu va cere punerea pe ordinea de zi a extinderii Schengen. Semnale au fost date inclusiv de Klaus Iohannis. Problema e că acum există o fereastră de oportunitate, în timpul președinției cehe a Consiliului UE. Din ianuarie, președinția trece la Suedia, țară cu o atitudine mai rezervată, poate chiar problematică, susțin surse diplomatice pentru „Adevărul”.
În partid, scaunul lui Ciucă deja începe să se clatine, fiind văzut prea moale în relația cu PSD. Dacă șovăiala conducerii pe tema supraimpozitării contractelor part-time a mai fost trecută cu vederea, două sunt problemele interne: menținerea în partid a primarilor, în condițiile în care PSD e în plin proces de racolare a aleșilor locali, iar a doua, direcționarea fondurilor din Programul „Anghel Saligny”. La primele plăți din noul PNDL, din 13 unități administrativ-teritoriale, doar una a avut primar PNL. Așadar, cât mai e numărul unu în Guvern, Ciucă trebuie să discute cu ministru Cseke Attila (Dezvoltare) să dea drumul la fonduri și către liberali.
Cinci demisii și probleme constante de integritate
Premierul Nicolae Ciucă a schimbat până în prezent nu mai puțin de cinci miniștri, trei de la PNL și doi de la PSD. Primul cap a căzut după mai puțin de o lună de guvernare, la jumătatea lunii decembrie. Florin Roman, atunci ministru al Cercetării și Digitalizării, și-a dat demisia în urma unor suspiciuni de plagiat și a unor probleme legate de informațiile din CV-ul său. O altă demisie a venit din partea ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, ca urmare a pierderii sprijinului politic. De la liberali a mai demisionat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, tot din cauza unor probleme de integritate. Și de la PSD a demisionat Adrian Chesnoiu (Agricultură), acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu, dar și Vasile Dîncu, după declarații controversate legate de încheierea unei păci între Ucraina și Rusia. Nu în ultimul rând, suspiciuni de plagiat planează asupra lucrărilor de doctorat ale lui Lucian Bode (ministru de Interne) și Nicolae Ciucă, dar și privind modul de scriere a celei a lui Angel Tîlvăr, noul ministru al Apărării.
Se încarcă comentariile...
