România scapă de MCV, dar monitorizarea Justiției continuă. Ce restanțe rămân pentru guvernare

Comisia Europeană nu va mai monitoriza evoluția Justiției din România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Rămân însă numeroase restanțe, care vor fi atent urmărite printr-un alt instrument al UE.

FOTO Guvernul României

Potrivit raportului publicat marți, Comisia Europeană consideră că progresele realizate de România în cadrul MCV sunt suficiente pentru a îndeplini angajamentele asumate de România la momentul aderării sale la UE, în 2007. Ultimul raport MCV precizează că România a făcut „eforturi semnificative” pentru aplicarea recomandărilor din documentul aferent anului 2021, mai ales după ce țara noastră a cunoscut o perioadă în care Justiția fusese grav afectată de deciziile și presiunile puse de guvernele PSD din perioada 2017-2019, controlate la acea vreme de Liviu Dragnea.

Politicienii s-au întrecut să salute și să se felicite pentru munca depusă în ultimii ani, începând cu Klaus Iohannis și până la Marcel Ciolacu, ultimul fiind politician care a fost membru al Guvernului Tudose, unul dintre cele trei Cabinete din perioada 2017-2019. În schimb, Opoziția, prin aleșii USR, a subliniat că ridicarea MCV are loc din cauza contextului geopolitic favorabil, nu datorită eforturilor Puterii, în condițiile în care Coaliția are încă poziționări controversate pe legi din domeniul Justiției.

Comisia precizează că Justiția va fi monitorizată mai departe în cadrul Mecanismului privind statul de drept, iar concluziile instituției cu privire la mersul Justiției din România vor mai fi formulate de acum în cadrul Rapoartelor privind statul de drept, publicate anual pentru toate țările membre. În cazul problemelor pe acest domeniu, fondurile europene pot fi sistate, așa cum a arătat Comisia Europeană că procedează în cazul Ungariei, când a avut derapaje.

Cum arată noua monitorizare

Țara noastră va fi monitorizată în continuare, potrivit ultimului MCV, pe teme ca: noul regim al magistraților după desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, funcționarea Inspecției Judiciare, alocarea resurselor umane în sistemul judiciar, punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești de către administrația publică, impactul viitoarei revizuiri a legislației penale asupra eficienței luptei împotriva corupției, precum și evoluția cadrului de integritate și aplicarea acestuia, inclusiv de către Parlament.

Comisia Europeană a amintit faptul că România s-a angajat să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția cu privire la cele trei legi ale Justiției promulgate recent de președintele Klaus Iohannis, însă n-a mai așteptat avizul, așa cum dorea Bruxelles-ul. Prin urmare, România trebuie să pună în aplicare recomandările opiniei Comisiei de la Veneția pe tema legilor Justiției, când acestea vor veni, la jumătatea lui decembrie, dacă sunt solicitate modificări. Iar acestea foarte probabil vor veni, începând cu aspectul legat de extinderea mandatului procurorilor de rang înalt (acum de trei ani), fără posibilitatea reînnoirii. De altfel, doi dintre principalii juriști ai Coaliției, Gabriel Andronache (PNL) și Robert Cazanciuc (PSD), au precizat pentru „Adevărul” că în funcție de solicitările din avizul Comisiei de la Veneția, Legislativul va aduce modificări legilor Justiției.  

Necesitatea revizuirii legislației penale

De asemenea, Puterea trebuie să modifice Codul Penal și cel de Procedură Penală. Modificarea celor două coduri sunt jaloane în PNRR, pentru acest ultim trimestru al anului, dar cele două proiecte nici măcar nu au trecut de Guvern, pentru a fi trimise către Parlament. Legile Justiției și amendarea legislației penale vor fi analizate din punct de vedere calitativ de experții din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, dat fiind că fac parte din reformele asumate de țara noastră.

De altfel, în raportul MCV sunt ridicate semne de întrebare privind eficacitatea noului mod de promovare a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și a personalului de conducere din judecătorii, tribunale și tribunale specializate, la acestea din urmă nemaifiind concurs, ci promovarea ține de propunerea președintelui instanței. „Au fost introduse noi norme pentru promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), unde promovările pe baza unui concurs scris au fost înlocuite cu o selecție bazată pe o evaluare a hotărârilor judecătorești pronunțate de candidați pe parcursul întregii lor activități la Curtea de Apel și un interviu în fața Secției pentru judecători a CSM. Odată promovați la ÎCCJ, judecătorii sunt, de asemenea, excluși de la alte evaluări profesionale”, se arată în raport.

Îngrijorări sunt și pe tema eficacității noului sistem de anchetare a magistraților, după ce fosta Secție de Investigare a Infracțiunilor din Justiție a trimis în instanță, în trei ani, doar șapte dosare, iar noul instrument nu dă semne că ar fi prea eficient, din moment ce până în prezent nu există dosare deschise.