Azi aflăm dacă mai avem nevoie de vize pentru Canada

România şi Canada au ajuns la un acord pentru ridicarea vizelor începând cu 1 decembrie 2017, însă înţelegerea depinde de tratatul economic dintre UE şi Canada, blocat în acest moment de Valonia, regiunea francofonă a Belgiei. Ultimatumul impus de UE Valoniei expiră în această seară

România a obţinut, la Bruxelles, ridicarea etapizată a vizelor impuse de Canada: de la 1 mai 2017 doar pentru românii care au mai intrat până acum în Canada, iar de la 1 decembrie 2017 o liberalizare totală. Decizia a venit în contextul în care guvernul canadian a propus ca vizele pentru România să fie ridicate începând cu 2018. Însă înţelegerea dintre România şi Canada depinde de Acordul comercial dintre UE şi Canada (CETA), blocat în acest moment de Valonia, partea francofonă a Belgiei, pe motive că se acordă prea multă atenţie multinaţionalelor şi, în plus, i-ar pune pe agricultorii valoni în pericol.

UE a impus Executivului belgian un ultimatum valabil până în această seară, pentru sprijinirea Acordului Comercial şi Economic UE-Canada (CETA) şi pentru înlăturarea opoziţiei clare a Valoniei. Dacă executivul belgian nu respectă ultimatumul, atunci summitul europeano-canadian pentru semnarea acordului de liber schimb, programat pentru 27 octombrie, va fi anulat, potrivit Reuters. Pentru România, eşecul negocierilor dintre UE şi Canada va însemna suspendarea acordului privind ridicarea vizelor. Pentru o imagine cât mai limpede a evenimentelor, „Adevărul“ vă prezintă evoluţia negocierilor pe zile.

Miercuri
Înainte de a pleca la Consiliul European, preşedintele Klaus Iohannis spera să ajungă la o „înţelegere rezonabilă“ cu Canada. Întrebat dacă partea română insistă ca ridicarea vizelor să se aplice neapărat din 2017, şeful statului a precizat: „Pentru noi e important să fie 2017, şi nu 2018, 2019 sau altceva, plus că pentru noi e important să avem o liberalizare completă într-un termen rezonabil“.

Vineri
„Am o veste bună. În această dimineaţă s-a ajuns la un acord cu partea canadiană privind ridicarea vizelor, un acord rezonabil pentru ambele părţi. Suntem în situaţia de a ne retrage rezerva faţă de CETA. România nu mai are niciun fel de obiecţiuni faţă de acordul comercial cu Canada“, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis, la Bruxelles, în a doua zi a Consiliului European. România ameninţase că va folosi dreptul de veto în Consiliul European pentru a bloca CETA dacă guvernul canadian nu ne ridică vizele.

Acordul dintre România şi Canada prevede o liberalizare în două etape. „Înţelegerea e destul de bună. De la 1 mai 2017 se va renunţa la vize pentru persoanele care au mai avut viză, iar de la 1 decembrie se va renunţa la viză pentru toţi“, a spus Iohannis. Există totuşi şi un mecanism, denumit „snap pack“, prin care Canada va putea să reintroducă temporat vizele dacă se depăşeşte un anumit număr de imigranţi ilegali, dar mecanismul va putea fi introdus doar în următorii trei ani de la ridicarea vizelor.

Vineri după-amiază
Guvernul din Valonia a respins propunerile Uniunii Europene, ceea ce a împiedicat Guvernul federal belgian să semneze Acordul CETA. Valonii s-au arătat îngrijoraţi cu privire la viitorul agricultorilor belgieni, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la creşterea importurilor de carne de porc şi vită din Canada după implementarea CETA. De asemenea, valonii sunt îngrijoraţi şi de alte asemenea tratate care s-ar ar putea semna  pe viitor - este vorba mai ales de tratatul de liber schimb dintre UE şi SUA (TTIP). Opozanţii susţin că aceste tratate vor acorda mult prea multă putere multinaţionalelor în detrimentul consumatorilor şi a muncitorilor belgieni. Având în vedere organizarea sistemului federal belgian, guvernul liberal, condus de premierul de dreapta Charles Michel, nu poate trece, teoretic, peste opoziţia valonilor. Riscă să provoace o criză internă gravă sau să accepte numai punerea în aplicare temporară şi parţială a textului acordului, lucru la fel de problematic. „Sper că în câteva zile vom putea asista la găsirea unei soluţii, cu valonii, prietenii noştri, deoarece cred că CETA este cel mai bun acord pe care am reuşit să îl negociem până în prezent“, a declarat Jean-Claude Juncker, vineri seara.

Sâmbătă

Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, s-a întâlnit cu Chrystia Freeland, ministrul canadian al Comerţului, şi cu Paul Magnette, preşedintele Regiunii Valonia. „Întâlnirea a fost constructivă. Voinţa noastră comună este de a găsi o soluţie. Nu există nicio problemă dintre cele identificate care să nu poată fi rezolvată. Tratatul poate fi ameliorat prin intermediul unor noi clarificări. Mai rămân câteva dificultăţi între europeni... Cele două întâlniri au fost foarte utile şi constructive. Sunt foarte optimist în ce priveşte găsirea unei soluţii“, a spus Schulz, după cele două întâlniri.

Duminică
Uniunea Europeană a impus Executivului federal belgian un ultimatum valabil până luni seara, pentru sprijinirea CETA şi pentru înlăturarea opoziţiei clare a Valoniei. Dacă Guvernul belgian nu respectă ultimatumul, atunci summitul europeano-canadian pentru semnarea acordului de liber schimb va fi anulat.

Azi
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, va discuta în această seară cu premierul belgian Charles Michel, pentru ca liderul canadian Justin Trudeau să decidă dacă va zbura joi la Bruxelles pentru semnarea CETA. Dacă Michel nu poate să-i dea asigurări lui Tusk că Executivul federal belgian va permite UE să semneze CETA, atunci liderii europeni vor anula summitul UE-Canada. Însă, Bruxelles-ul şi Ottawa au anunţat că susţin în continuare acordul de liber schimb şi nu au de gând să renunţe pur şi simplu la negocieri, în ciuda opoziţiei clare prezentate de Valonia. Pentru România, o decizie favorabilă a regiunii Valonia va însemna ridicarea vizelor pentru Canada.

Cum intră în vigoare CETA
CETA este un tratat negociat între cele 28 de state UE şi Canada, şi nu poate intra în vigoare decât după adoptarea unanimă a celor 28 de lideri europeni şi de către prim-ministrul canadian. Apoi, are nevoie de aprobarea Parlamentului European şi a tuturor celor 28 de  parlamente naţionale. Deşi era o condiţie facultativă, Guvernul Valoniei şi Parlamentul Valoniei-Bruxelles au decis să se implice în acest proces.

Nedreptate politică pentru România
„România era perfect îndreptăţită, la fel şi Bulgaria, să ceară rezolvarea ridicării vizelor de către Canada. Baza cererii este o Reglementare europeană intrată în vigoare de la 20 decembrie 2013 care impune statelor membre din UE să acţioneze în acord pe chestiunea liberalizării vizelor, mai ales în cazul în care o ţară terţă, în cazul nostru Canada, tratează în mod diferit cetăţenii membri UE în funcţie de ţara lor de origine. În textul reglementării respective se vorbeşte despre nevoia de respectare a principiului de bază «full visa reciprocity» ( condiţii egale de liberalizare a vizelor - n.r.) şi care, evident, nu era respectat în relaţia cu Canada din moment ce, şi acum, România şi Bulgaria sunt singurele ţări din UE care sunt supuse încă obligaţiei de viză pentru intrarea în Canada“, a explicat analistul de politică externă Cristian Unteanu, corespondentul  ziarului „Adevărul“ la Bruxelles.

3,5 milioane de oameni locuiesc  în Valonia, adică mai puţin de 1% din totalul de 507 milioane de europeni afectaţi de CETA.