Avalanșă de critici la adresa noii legi a pensiilor publice

Noua lege a pensiilor publice are numeroase hibe, după cum arată Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social, fiind semnalate formulări confuze, discriminări și lipsa unor date esențiale.

Până și Instituția condusă de Florin Iordache a avut numeroase observații FOTO Inquam Photos

Consiliul Legislativ a dat aviz pozitiv proiectului legii pensiilor publice, dar a formulat peste 100 de observații, fiind indicate numeroase neclarități care ar crea mari confuzii privind aplicarea actului normativ, dacă parlamentarii nu fac modificări substanțiale. Practic, forul care are rolul de a analiza și aviza toate actele normative pune Coaliția să rescrie o bună parte a inițiativei proaspăt trecute de Senat și care urmează să fie discutată și votată la începutul săptămânii viitoare de Camera Deputaților.

Una dintre primele probleme semnalate de Consiliul Legislativ e lipsa „impactului socio-economic”, pentru ca apoi să fie atrasă atenția privind lipsa oricărui detaliu despre consultările avute cu partenerii sociali pe tema noii legi. „Un proiect de lege cu un asemenea obiect, întindere și impact social necesită și un proces de consultare adecvat, la acesta trebuind să participe, spre exemplu, și organizațiile sindicale, deoarece noua lege se va aplica și viitorilor pensionari”, arată Consiliul Legislativ.

Formulări confuze

Unele dintre cele mai dure observații sunt legate de creșterea vârstei de pensionare, dar și de cumularea pensiei cu salariul. „La art. 46 (alin. 2) este necesară reanalizarea sau chiar eliminarea textului, deoarece, în primul rând, nu se înțelege care sunt cele minimum două opțiuni ale persoanei asigurate în sistemul public de pensii, care îndeplinește condițiile de înscriere la pensie, iar în al doilea rând, nu este clar dacă intenția de legiferare a fost în sensul neacordării pensiei pentru limita de vârstă persoanelor care rămân în activitate până la împlinirea vârstei de 70 de ani”, punctează Consiliul Legislativ. Instituția amintește faptul că o decizie CCR recentă arată că nu poate fi condiționat dreptul la pensie de cel al neexercitării dreptului la muncă.

Instituția condusă de Florin Iordache atrage atenția asupra altui articol problematic. „La art. 47 (alin. 1), propunem reanalizarea textului, întrucât creșterea vârstei standard de pensionare la 65 de ani pentru femei nu este susținută de o argumentare rezultată din studii oficiale în cadrul Expunerii de motive”.

Situații problematice sunt semnalate și în ceea ce privește beneficiile pentru femeile cu mai mulți copii. Prin urmare, în cazul în care femeile cu mai mulți copii ar beneficia de reducerea vârstei de pensionare, atunci ar trebui și pentru cele aflate deja la pensie și au mai mulți copii pe care i-au crescut să dea o „bonificație financiară”, pentru a fi asigurată egalitatea în tratament.

Potrivit Consiliului Legislativ, Guvernul ar fi trebuit să ceară un aviz și de la Consiliul Superior al Magistraturii. „Întrucât dispoziţia va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2024, iar, în esenţă, jurisdicţia asigurărilor sociale constituie un aspect care ţine de organizarea activităţii judecătoreşti şi se referă la regulile speciale de procedură aplicabile, este necesară solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii, deoarece, potrivit art. 39 alin. (3) din Legea nr. 305/2022, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti”, arată instituția condusă de Iordache.

Șir de critici și de la CES

Și Consiliul Economic și Social, instituție publică având rolul de a asigura dialogul între partenerii sociali (patronate, sindicate și ONG-uri în relația cu statul), a venit cu o serie de critici. Cu toate că a tot fost clamată necesitatea asigurării unui sistem echitabil, Consiliul Economic și Social spune, negru pe alb, că proiectul propus de Coaliție nu reușește acest lucru, efectul fiind contrar. „Forma propusă creează discriminare între persoanele care au desfășurat activitate în aceleași condiții de muncă și pentru care stagiile de cotizare erau diferențiate în funcție de condițiile de muncă”, arată CES.

O altă mențiune e legată de excluderea unor categorii de la încadrarea în „condiții speciale” de muncă. „Forma propusă exclude personal esențial care ocupă posturi-cheie în producerea energiei electrice pe bază de cărbune și combustibil”, mai punctează instituția. CES nu e de acord nici cu schimbarea vârstei de pensionare, în sensul măririi acesteia, odată cu proiecțiile Ageing Working Group (structură a UE unde sunt specialiști din statele membre ale Uniunii), o dată la trei ani, plecând de la un raport al Consiliului Fiscal, care să oblige Guvernul să țină cont de rezultatele grupului. „Prevederile legii cu privire la vârsta de pensionare și stagiul minim de cotizare, respectiv stagiul complet de cotizare, trebuie să fie clare și neinterpretabile. Orice modificări ale acestora trebuie stabilite în Parlament și nu trebuie lăsate la discreția estimărilor unor agenții sau grupuri de lucru care nu au competențe legislative”, potrivit instituției.

De altfel, și Consiliul Legislativ arată în aviz că ar fi necesare explicații referitoare la raportarea la Ageing Working Group, tot pentru claritatea textului legislativ.

Testul coeziunii Coaliției, trecut la Senat

Proiectul de lege a trecut de Senat cu o largă majoritate, fiind 83 de voturi „pentru“, 6 „contra“ și 19 abțineri. Dintre cei care s-au opus, doi senatori sunt din rândul Puterii. Mai precis, liberalul Florin Cîțu, fost premier și fost ministru de Finanțe, dar și social-democratul Cristian Resmeriță. Primul e un mare contestatar al Guvernului Ciolacu, în timp ce Resmeriță a avut o surpriză în plen când amendamentele sale, acceptate la comisiile de specialitate, au ajuns să fie scoase din lege de colegi.