Ultima ordonanță a austerității, criticată dur de Consiliul Fiscal și CES

Guvernul este criticat de Consiliul Fiscal și Consiliul Economic și Social pentru ultima ordonanță a austerității, fiind enumerate măsuri problematice, chiar posibil neconstituționale, cât și crearea unui precedent periculos privind tratarea vistieriei țării.

Șeful Consiliului Fiscal a criticat dur ordonanța austerității FOTO Mediafax

Consiliul Fiscal, instituție condusă de Daniel Dăianu, critică, într-o notă privind ultimele măsuri bugetare, o parte din prevederile ordonanței de urgență, cu toate că este recunoscut faptul că este „de înțeles demersul de a restrânge cheltuieli, de a utiliza mai bine banul public, având în vedere dimensiunea deficitului bugetar care se conturează în 2023“. De altfel, Consiliul Fiscal avansează cifra de 6,5% din PIB deficit (față de 4,4% din PIB, atât cât e asumat în Legea bugetului de stat și în fața Comisiei Europene), în lipsa unor măsuri de corectare.

Consiliul critică implementarea măsurilor prin derogare de la regula din Codul Fiscal care oferea un termen de minimum 6 luni între momentul publicării în Monitorul Oficial al României și momentul producerii efectelor. Instituția atrage atenția că sunt semne de întrebare privind prevederile care permit „mutarea creditelor bugetare (n.r. – banilor) de la investiții la cheltuieli curente“, fiind astfel anulate regulile privind rectificările bugetare și accentuează arbitrariul privind utilizarea resurselor publice și discreționarismul în alocarea acestora.

Practica multitudinii de hotărâri de Guvern pentru a aproba suplimentarea de bugete, prin alocări de la Fondul de Rezervă al Guvernului, e o altă problemă, FRG devenind „instrumentul prin care Guvernul poate reduce cheltuieli și reorienta, discreționar, resurse către alte domenii. Astfel, actul normativ prezintă riscuri majore din punct de vedere legislativ și are efecte indezirabile macroeconomice și bugetare“.

Pe contrasens cu reforma

Mai exact, utilizarea FRG creează „un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară până la utilizarea discreționară și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale“. Inclusiv joi, Executivul a aprobat șapte hotărâri de guvern pentru a putea da bani suplimentari la șapte instituții, fiind vorba de suma de aproximativ 150 milioane de lei.

Instituția amintește că România vrea să adere la OCDE, dar exact acest organism critică dur utilizarea altor instrumente pentru ajustarea bugetară, fiind solicitată expres rectificarea. Consiliul Fiscal bate obrazul și pentru faptul că veniturile fiscale sunt foarte joase în România, aproape cele mai mici, doar Irlanda stând mai prost ca noi. Media veniturilor fiscale e de 27%, în timp ce UE are o medie de 40-41%.

În schimb, Consiliul Fiscal susține că măsurile luate prin noua ordonanță a austerității, dacă sunt bine implementate, ar putea aduce venituri fiscale suplimentare în 2024 între 0,9% și 1,4% din PIB. De altfel, instituția recunoaște că nu „subestimează dificultățile execuției bugetare“, însă alege să pledeze pentru „măsuri care să respecte reguli fiscale, să țină cont de criterii de transparență și bune practici. CF pledează pentru realism și prudență în construcții bugetare“.

Acumularea de datorii și zdruncinarea sistemului energetic

Consiliul Economic și Social avertizează că neplata banilor câștigați prin hotărâri ale instanței pentru diferite categorii socio-profesionale, în anul fiscal 2023, va „conduce la un efort bugetar suplimentar în anul 2024 ca urmare a actualizării acestora cu indicele prețurilor de consum“, la care se adaugă dobânzi penalizatoare. De altfel, această chestiune a fost menționată și în „nota“ de la Consiliul Fiscal.

Una din marile probleme semnalate de Consiliul Economic și Social este legată de prevederile prin care ar putea fi întârziate plățile către furnizorii energie, prin introducerea unor sintagme care subliniază faptul că decontarea ar urma să aibă loc „în limita sumelor disponibile în Fondul de Tranziție Energetică“.

„Sumele asigurate de la bugetul de stat pentru susținerea plafonării prețurilor sunt pentru consumatori, nu pentru furnizori. Piața este integral reglementată, iar costul de furnizare este, de asemenea, stabilit administrativ. Există un risc semnificativ de a declanșa un blocaj în întreg sistemul energetic“, arată CES. Apoi, membrii acestui consiliu avertizează privind neconstituționalitatea măsurii.

„Măsura este anticonstituțională: se încalcă art. 44 din Constituția României, care garantează proprietatea privată și interzice orice fel de expropriere care nu se supune regulilor justei și prealabilei despăgubiri. Practic, prin suportarea unor costuri suplimentare de către furnizori, cauzate de intervenția statului și care nu pot fi recuperate întrucât printr-un act normativ statul limitează această posibilitate, se ajunge, prin cumulul treptat de măsuri legislative, la efectul de expropriere indirectă“, menționează forul.