Aristocrația bugetară. Cine a scăpat de alegerea între salarii de nabab și pensii generoase / Replica BNR

Parlamentul a salvat de la aplicarea interzicerii cumulării pensiei cu salariul de stat, pe ultima sută de metri, inclusiv bugetari care încasează lunar lefuri de zeci de mii de lei, iar pensia are și ea o valoare de peste 10.000 de lei.

Mugur Isărescu și Florin Georgescu sunt printre cei care vor avea veniturile intacte FOTO Inquam

UPDATE Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a venit cu mai multe precizări, într-un drept la replicc trimis „Adevărul”.

„Aș dori să fac câteva precizări pentru o corectă înțelegere a finanțării Băncii Naționale. Membrii Consiliului de Administrație ai BNR, ca de altfel toți angajații băncii, până să fie ”aristocrația bugetari” sau ”bugetari de lux”, cum sunt numiți în articol, ar trebui mai întâi să fie bugetari. Și nu sunt! BNR nu este o instituție care să fie finanțată de la buget. Dimpotrivă, alimentează bugetul prin taxele indirecte, prin impozitele pe salarii dar și prin impozitarea a 80% din profitul rezultat în urma dreptului de a avea operațiuni de politică monetară specifice care pot genera profit, deși nu este obligatoriu”, a punctat Dan Suciu.

„Dar BNR a fost una din puținele bănci centrale din regiune care a înregistrat profit și în anul 2022 ( de peste 1 mld lei) în contextul în care inclusiv Banca Centrala Europeana a înregistrat pierderi. Desigur, BNR este o instituție publică, dar care beneficiază conform legii sale de funcționare (Legea 312/2004) dar și a legislației europene privitoare la băncile centrale (BNR fiind membră ca urmare a aderării la UE, a Sistemului European de Bănci Centrale) de o independentă funcțională și financiară. De aceea, corelarea exercițiului bugetar guvernamental cu profitul, salariile, cheltuielile Băncii Naționale nu se poate susține decât din perspectiva faptului că, de peste 10 ani, BNR este unul din principalii contribuabili la bugetul de stat iar cheltuielile de funcționare inclusiv cele salariale nu sunt susținute de taxele sau impozitele încasate de stat”, a mai precizat purtătorul de cuvânt al BNR.

„Politica salarială și de cheltuieli respecta standardele impuse de cerințele care rezulta din coordonarea europeană și evident respectă pe deplin legislația românească. Curtea de Conturi verifică, așa cum face în orice instituție publică, cheltuielile, iar Parlamentul României este informat anual în legătură cu exercițiul financiar prin Raportul anual care se depune la mijlocul anului. Sper ca aceste clarificări să ajute la o mai bună înțelegere a mecanismului de funcționare al BNR și să evite pe viitor confuzia asimilării băncii cu o instituție care depinde exclusiv de veniturile contribuabililor”, a conchis Dan Suciu.

----

Printr-un amendament introdus înainte de votul final, de la aplicarea prevederilor au fost exceptați cei din instituții aflate sub control parlamentar, ca BNR, ASF sau ANRE, anterior fiind puși și alți privilegiați, cum e personalul de la conducerea Curții de Conturi. Explicația a fost dată de Marcel Ciolacu, care a zis că nu ar avea cine să conducă instituții ca BNR, dacă li s-ar aplica legea. Însă membrii acestor instituții ar fi fost puși să opteze: salariu sau pensie. În cazul în care ar fi ales salariul, pensia le-ar fi fost suspendată pe perioada exercitării mandatului. Mai mult, anul viitor, în iunie, se termină mandatele ale conducerii BNR, în timp ce la ASF expiră o parte din mandate în această toamnă, iar la Curtea de Conturi trebuie schimbată o treime din conducere.

Unde sunt bugetarii de lux

Cei mai mulți pensionari cu venituri foarte mari pentru anii din câmpul muncii sunt în conducerea Băncii Naționale a României. Astfel, șase din cei nouă membri ai Consiliului BNR încasează și salariu, dar și pensie.

În anul fiscal 2022, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avut un salariu total de 1.026.836 de lei, ceea ce înseamnă o medie lunară de circa 85.000 de lei. În schimb, pensia s-a ridicat la 237.612 lei, ceea ce înseamnă o medie lunară de aproximativ 20.000 de lei. Pe de altă parte, pensia minimă în 2022 a fost de 1.000 de lei, în timp ce salariul minim primit în mână a fost de a fost de 1.551 de lei. Practic, Isărescu a încasat lunar echivalentul a 55 de salarii minime și echivalentul a 20 de pensii minime.

Următorul pe linia de conducere de la BNR, Florin Georgescu (prim-viceguvernator), ar fi putut fi în situația în care să aleagă între un  salariu mediu lunar de circa 80.000 de lei (aferent venitului de 971.579 de lei de la BNR) și o valoare medie a pensiilor lunare de 19.000 de lei (de la cumularea pensiei clasice și a celei de fost parlamentar).

Dintre viceguvernatori, doar Eugen Nicolăescu are și salariu, dar și pensie în plată. 902.985 de lei a încasat ca salariu de la BNR (o medie lunară de 75.400 de lei) și o valoare a pensiilor de 224.000 de lei (o medie lunară de 18.600 de lei). Dintre membri simpli din Consiliul BNR mai încasează și salariu, dar și pensie Dan Rușanu, Virgiliu Stoenescu și Gheorghe Gherghina. Rușanu a încasat o indemnizație de 283.268 de lei în 2022, în timp ce pensia a ajuns la 102.636 de lei. Stoenescu a avut o indemnizație de 283.204 lei, iar pensiile cumulate de 133.000 de lei. Gheorghe Gherghina a primit 283.590 de lei de la BNR, iar 126.000 din pensie.

„Norocoșii” de la ASF și Curtea de Conturi

Prim-vicepreședinta ASF Doina Dascălu a încasat, potrivit ultimei declarații de avere, 829.138 de lei în 2022, sumă care reprezintă o medie lunară de 69.094 de lei. Dascălu este și pensionară, venitul său fiind în 2022 de 142.586 de lei, adică o pensie lunară care sare de 10.000 de lei.

Și la alte instituții, cum e Curtea de Conturi, sunt persoane în aceeași situație. Ilie Sârbu, vicepreședinte al instituției, a încasat în 2022 un salariu total de 325.100 de lei, în timp ce valoarea pensiilor (una fiind de fost parlamentar) s-a ridicat la 124.000 de lei. Colegul său de la Curte, Ion Călin, a primit 321.240 de lei pentru funcția a consilier, în timp ce valoarea pensiilor (una de fost parlamentar) s-a ridicat la 136.000 de lei.

CCR judecă proiectul de lege privind interzicerea cumulării pensiei cu salariul pe 21 septembrie. Sesizarea a fost depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, odată cu sesizarea pe tema legii privind pensiile speciale.