Alegerile pentru Primăria Capitalei. „Primarul general devine, imediat după președinte, cel mai votat om din țară”
0„Cine câștigă Bucureștiul intră direct în prima linie a politicii naționale. «Primarul general devine, imediat după președinte, cel mai votat om din țară în termeni de număr absolut de sufragii»”, explică analistul politic Cristian Roșu, pentru Adevărul. Forța politică a acestei funcții vine din câteva sute de mii de voturi concentrate într-un singur oraș și transformă câștigătorul într-un pol de putere greu de ignorat.
Deși legea prevede ca alegerile să fie organizate în cel mult 90 de zile de la încetarea mandatului primarului general, ceea ce ar fi fixat scrutinul la începutul lunii septembrie 2025, Guvernul a evitat până acum să stabilească o dată clară. „Oficial se invocă motive administrative și financiare, dar, în realitate, amânarea servește calculului politic”, continua Cristian Roșu.
Aritmetica unui singur tur
În acest moment, spune el, doar o parte dintre potențialii candidați și-au anunțat oficial intenția de a intra în cursă, în timp ce alții testează terenul prin sondaje și mesaje publice. „În lipsa unui tur doi, ecuația este clară: cine reușește să își securizeze un culoar electoral liber și un nucleu compact de voturi, în jur de 20–25%, poate câștiga Primăria, chiar și într-o competiție cu 5–7 candidați vizibili”, consideră analistul.
În opinia sa, pe partea dreaptă, Cătălin Drulă beneficiază de sprijinul explicit al lui Nicușor Dan, ceea ce se traduce printr-un avantaj important într-un București care l-a votat masiv pe fostul primar la prezidențiale. „Totuși, acest capital politic poate eroda rapid dacă actuala coaliție PNL–USR–PSD-UDMR intră într-o spirală de impopularitate, mai ales în contextul măsurilor fiscale și al tensiunilor interne”, spune el.
Pe partea stângă, adaugă Cristian Roșu, PSD se confruntă cu dilema clasică: „Să mizeze pe un nume cu notorietate mare, precum Gabriela Firea, dar cu uzură evidentă, sau să propună o figură mai proaspătă, precum Daniel Băluță sau Rareș Hopincă, dar cu vizibilitate mai redusă la nivel general.”
„AUR are o oportunitate rară: dacă renunță la experimente și reușește să concentreze votul pe un singur nume, cum ar fi Anca Alexandrescu, poate intra serios în luptă, mai ales într-un scenariu de participare redusă. În schimb, apariția mai multor candidați pe zona suveranistă: Makaveli, Piperea sau alți lideri locali ar dilua această șansă”, crede analistul politic.
Surpriza Stelian Bujduveanu
Conform spuselor sale, un factor neașteptat este creșterea vizibilității actualului primar interimar, Stelian Bujduveanu. „În funcție de cât de mult se amână alegerile, acesta câștigă notorietate prin simpla prezență în funcție și prin capitalizarea evenimentelor curente. Dacă decide să candideze și beneficiază de sprijinul PNL, poate deveni un jucător important, mai ales dacă negocierile pentru un candidat unic al dreptei eșuează.
Patru elemente vor decide cursa: calendarul alegerilor, care poate avantaja fie candidații cu resurse și rețele active (toamna - iarna 2025), fie pe cei care au nevoie de timp pentru alianțe (primăvara 2026); capacitatea fiecărui candidat de a mobiliza electoratul fidel într-un oraș cu absenteism ridicat; rezultatul negocierilor din coaliție, unde neînțelegerile vor duce inevitabil la fragmentarea votului pe dreapta; și controlul agendei publice, pentru că temele precum traficul, termoficarea, curățenia urbană și poluarea ar putea conta mai mult decât atacurile politice”, completează Cristian Roșu.
Într-un peisaj în care partidele par să joace defensiv, iar campania încă nu a început, fiecare săptămână de întârziere schimbă raportul de forțe, opinează acesta.
„Alegerile pentru Primăria Capitalei au o semnificație politică mult mai mare decât o simplă competiție locală. Primarul general devine, imediat după președinte, cel mai votat om din țară în termeni de număr absolut de sufragii”, este de părere Cristian Roșu.
Miza națională
Mandatul vine cu o legitimitate politică uriașă, pentru că vorbim de o bază electorală de câteva sute de mii de voturi obținute într-un singur oraș, concentrată și ușor mobilizabilă la următoarele cicluri electorale, mai zice el. „Oricine câștigă această poziție, fie că vine din PSD, PNL, USR sau AUR, își schimbă instantaneu statutul în propriul partid: nu mai este doar un lider local, ci o voce națională, greu de ignorat în negocieri și în stabilirea direcției strategice.”
În PSD, victoria la București ar putea repoziționa complet ierarhia internă. „Un primar general social-democrat, cu capital electoral direct și vizibilitate zilnică, ar avea un cuvânt greu de spus în desemnarea viitorului președinte al partidului și în influențarea listelor pentru parlamentare. În PNL, o astfel de victorie ar crea un centru de putere alternativ la conducerea națională, cu potențial de a genera ambiții prezidențiale. În USR, ar fi practic renașterea partidului la nivel național, după ani de scădere, iar câștigătorul ar putea deveni rapid liderul de facto. În AUR, o victorie ar muta partidul din zona de protest spre zona de guvernare, legitimându-l în ochii unei părți a electoratului urban educat”, susține analistul.
Pe scurt, Primăria Capitalei nu este doar o miză administrativă, ci o rampă directă spre puterea politică națională. „Câștigătorul devine imediat un pol de influență, iar în interiorul propriului partid capătă o poziție dominantă, pentru că aduce cel mai greu argument în politica românească: un vot masiv, direct, obținut într-o competiție dură și vizibilă”, completează el.
De altfel, preşedintele PNL Bucureşti, Sebastian Burduja, afirma pe 12 august că, în absenţa unei candidaturi comune la Primăria Bucureşti, cu o bază politică de susţinere de 25-35%, blocul izolaţionist pleacă cu prima şansă. „Din păcate, aproape în fiecare zi se mai anunţă un nou pretendent”, a transmis Burduja. Pentru a evita acest scenariu, Burduja propunea, în premieră, organizarea de alegeri primare în Bucureşti, cu 45 de zile înaintea scrutinului propiu-zis: permit selectarea celui mai bun candidat al unui partid sau al unei alianţe, prin votul cetăţenilor.
„Am lansat zilele trecute un apel la unitate între toate partidele proeuropene din Bucureşti. Este evident că, în absenţa unei candidaturi comune, cu o bază politică de susţinere de 25-35%, blocul izolaţionist pleacă cu prima şansă. Din păcate, aproape în fiecare zi se mai anunţă un nou pretendent la Primăria Generală. Din păcate, fragmentarea masivă apare pe zona proeuropeană”, a scris, de curând, pe Facebook, preşedintele PNL Bucureşti, Sebastian Burduja.
Potrivit acestuia, cel mai bun scenariu este selectarea unui candidat unic din partea coaliţiei de guvernare. „Este varianta responsabilă şi corectă pentru alegeri într-un singur tur (legislaţia nu se mai poate schimba acum). Este varianta aşteptată de bucureştenii care îşi doresc o Capitală occidentală, într-o Românie democratică, dezvoltată şi demnă”, a mai transmis liberalul.
Acesta preciza că o variantă este derularea unor sondaje de opinie clare. „Totuşi, puţine mai au credibilitate. Dar un instrument care funcţionează în democraţiile avansate, mai ales în SUA, sunt alegerile primare. Ele permit selectarea celui mai bun candidat al unui partid sau al unei alianţe, prin votul cetăţenilor, înainte de alegerile propriu-zise. Supun dezbaterii propunerea de a organiza alegeri primare deschise pentru Primăria Generală. Bucureştiul ar deveni primul oraş din România, din câte cunosc, care utilizează acest instrument. Candidaţi din toate partidele proeuropene se înscriu în competiţie şi încep dezbateri, discuţii cu cetăţenii, prezentări, interviuri: campania pentru alegerile primare. Totul bazat pe un calendar şi un regulament clare”, scria preşedintele PNL Bucureşti.
Conform spuselor sale, alegerile primare deschise ar avea loc cu 45 de zile înainte de alegerile locale.
Se încarcă comentariile...
