Alegeri prezidenţiale 2014. MAE calcă pe BEC: Corlăţean minte prin omisiune
0
Biroul Electoral Central (BEC) a hotărât că Ministerul de Externe (NAE) poate organiza noi secţii de vot pentru românii din dispora, însă ministerul condus de Titus Corlăţean a ignorat decizia BEC.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE), condus de Titus Corlăţean, sfidează o decizie luată de Biroul Electoral Central (BEC), conform căreia există baza legală ca să se înfiinţeze noi secţii de votare în străinătate pentru turul al doilea al prezidenţialelor. Iată firul evenimentelor.
A treia zi după alegeri, în data de 4 noiembrie, o delegaţie a MAE, condusă de Titus Corlăţean, a avut o întâlnire cu conducerea BEC. „Scopul acesteia a vizat efectuarea unui schimb de opinii cu privire la identificarea unor soluţii viabile pentru buna organizare şi desfăşurare a turului doi de scrutin în străinătate “, se arată într-un cominicat al MAE. La această întâlnire, „pentru fluidizarea procesului de vot“, MAE s-a angajat să posteze online declaraţia pe proprie răspundere pentru românii din străinătate care vor să voteze şi să suplimenteze numărul ştampilelor din secţiile de votare. Însă nu s-a angajat să suplimenteze numărul de secţii de votare, o decizie care ar fi putut rezolva foarte simplu problema cozilor din diaspora.
La acea întâlnire, MAE a încercat să arunce responsabilitatea în cârca BEC. „Ministrul Afacerilor Externe a dat asigurări că, în cazul adoptării de către BEC a unor decizii privind desfăşurarea celui de al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale (…), instituţia pe care o conduce le va respecta şi duce la îndeplinire conform prevederilor legale“, se mai arată în comunicat MAE.
Interpretarea BEC
Numai că BEC nu a căzut în plasa întinsă de Corlăţean şi a reacţionat imediat printr-un comunicat de presă. „BEC subliniază faptul că, în conformitate cu dispoziţiile articolului 12 din Legea pentru alegerea preşedintelui, nu are atribuţii legale cu privire la organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate, acestea fiind în competenţa exclusivă a MAE“, arată BEC.
În acel moment, MAE putea să tranşeze situaţia invocând exact articolul 12 din Legea 370/2014 pomenit chiar de BEC. „Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, în termen de cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor“, arată articolul 12.
Cum hotărârea de Guvern care a stabilit data alegerilor a intrat în vigoare în data de 3 septembrie, cele 15 zile au trecut de mult. Deci MAE trebuia să răspundă că nu mai are bază legală de a organiza noi secţii de votare în diaspora. De ce nu a făcut-o? Pentru că juriştii BEC nu s-au oprit doar la articolul 12 şi au interpretat Legea pentru alegerea Preşedintelui în ansamblul ei.
Astfel, au ajuns la articolul 54, care spune următoarele: „Al doilea tur de scrutin are loc în aceleaşi secţii de votare şi circumscripţii electorale, sub conducerea operaţiunilor electorale de către aceleaşi birouri electorale şi pe baza aceloraşi liste de alegători de la primul tur“. Numai că pe 4 noiembrie, BEC a dat o decizie de interpretare a acestei prevederi, hotărând că acest articol se referă numai la votanţii din România, nu şi la cei din afara graniţelor.
„BEC a apreciat că sintagma «aceleaşi liste de alegători» de la primul tur se referă la secţiile de votare din ţară, unde procesul electoral se desfăşoară în baza «listelor electorale permanente», spre deosebire de procesul electoral din străinătate care se desfăşoară, în baza «tabelelor electorale». Ca atare, şi derularea procesului electoral în «aceleaşi secţii de votare» vizează doar secţiile de votare din ţară, nu şi secţiile de votare din străinătate“, se arată în hotărârea numărul 4H/4.11.2014.
Iar concluzia acestei hotărâri sună în felul următor: „BEC a dat o interpretare articolului 54 în sensul inexistenţei impedimentului legal referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătrate, invocat de către MAE“.Cu alte cuvinte, BEC chiar recomandă MAE să deschidă noi secţii de vot pentru românii din diaspora.
Fără secţii noi
Însă ministerul condus de Titus Corlăţean, timp de câteva zile, n-a pomenit nimic de interpretarea dată de BEC. „MAE se află într-un proces intern de evaluare consolidată pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin în baza legii 370/2004 şi a hotărârilor, deciziilor, adreselor şi comunicatelor emise de BEC“, a reacţionat sâmbătă ministerul, pentru prima dată.
Duminică, instituţia condusă de Corlăţean a revenit cu precizări: „MAE a pus la dispoziţie aproximativ 800 de persoane, atât din cadrul centralei MAE, cât şi al misiunilor diplomatice şi consulare, urmând ca Biroul Electoral pentru Votul din Stăinătate să decidă completarea birourilor electorale cu personalul necesar, acolo unde va fi cazul “. Aşadar, MAE a suplimentat personalul, va suplimenta şi numărul ştampilelor, dar se opune în continurae să deschidă noi secţii de vot, deşi legea permite, iar BEC chiar asta recomandă.
Secţii de votare, plasate strategic de către MAE
Funcţionarii MAE au lăsat acelaşi număr de secţii de votare în diaspora (294) ca şi la alegerile prezidenţiale din 2009, însă au modificat discret distribuţia secţiilor de votare, astfel că marile comunităţi de români s-au trezit că în vecinătatea lor nu există amplasată o secţie de votare. Aşa se face că românii din diaspora au fost plimbaţi la sute de kilometri pentru a putea vota. De pildă, în Italia, deşi numărul românilor cu drept de vot depăşeşte un milion, au fost stabilite doar 51 de secţii, faţă de 55 în urmă cu cinci ani.
Portalul diasporaro.com, dedicat diasporei româneşti, notează faptul că MAE nu a mai organizat secţii de votare la Rimini, Latina, Viterbo, Marcellina, Terni şi Olbia, localităţi în care trăiesc comunităţi româneşti importante. În SUA, numărul de secţii a fost redus de la 28 la 22. La Chicago, MAE a crezut de cuviinţă să scoată două din cele patru secţii de vot organizate în 2009, deşi comunitatea românească din această zonă este foarte mare.
În Spania, a fost desfiinţată secţia de votare de la Las Palmas de Gran Canaria, din Insulele Canare, în care trăieşte o comunitate de aproximativ 8.000 de români. Aceştia nu au avut nicio şansă să voteze, întrucât insulele se află în Oceanul Atlantic, în apropierea coastei Africii de Vest, la 3.000 de kilometri de Spania. La polul opus, s-a menţnut secţia de votare din Santiago de Compostela, unde nu s-a înregistrat niciodată un aflux mare de votanţi: în 2009 au votat 20 de persoane, iar în 2014 au votat 57 de persoane.
Italia a vrut să ne ajute
Două documente oficiale ale primăriilor din Riano şi Verbania, localităţi din Italia cu comunităţi mari de români, obţinute de Hotnews, arată că oficialii italieni au fost pregătiti să ofere ajutor Minitserului de Externe pentru amplasarea de secţii de vot încă dinaintea turul 1 al prezidenţialelor, dar MAE nu a răspuns ofertelor. „Primăria mi-a comunicat că este pregătită să deschidă secţia dacă obţine acordul MAE chiar cu două zile înainte de ziua scrutinului. Ne-au pus la dispoziţie logistică şi sediu.
Partea română urma să asigure doar personalul, în rest era tot. Cererea noastră nu a fost aprobată de autorităţile române. Eu personal am fost nevoit să merg la cea mai apropiată secţie de votare, la Torino, unde am aşteptat şase ore să votez. 350 de km dus întors cu maşina, oboseală, cel puţin 100 de euro dacă stau să mă gandesc doar la benzină“, arată Adrian Chifu, consilier român ales în primăria din Verbania.
Citeşte şi:
Diplomaţii români din Italia au cerut ajutor autorităţilor locale din Italia pentru deschiderea de secţii de vot în două oraşe cu mari comunităţi de români. Primăriile din Italia au răspuns pozitiv cererii diplomaţilor români din Peninsulă, însă MAE a refuzat ofertele, arată jurnaliştii de la hotnews.ro.
Primarul Craiovei, vicepreşedintele PSD Lia Olguţa Vasilescu, s-a arătat deranjată de iniţiativa românilor de a protesta în mai multe oraşe ale ţării, în semn de solidaritate cu românii din diaspora, precizând că poate mobiliza 20.000 de români doar la Craiova.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, că se impune demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, ca urmare a dezinformării lansate în spaţiul public, după care este ilegală organizarea de noi secţii de votare în străinătate cu ocazia alegerilor prezidenţiale din 2014.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) avea baza legală necesară pentru a deschide noi secţii de votare în străinătate pentru buna desfăşurare a celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, dar nu a făcut-o, informează Biroul Electoral Central (BEC) într-un comunicat remis vineri seară.
Se încarcă comentariile...
