Alegeri 2024. Cum vrea statul să intervină în online pentru a combate dezinformările și acțiunile hibride | ANALIZĂ

Instituțiile statului vor putea interveni dacă sunt date concrete privind acțiuni hibride ale unor actori străini în campaniile electorale. Specialiștii atrag atenția că intenția e bună, dar implicarea trebuie să fie bine motivată și comunicată corect publicului.

România are în 2024 patru rânduri de alegeri FOTO Inquam Photos

Pe 15 martie, după ce deja trecuse prin filtrul Curții Constituționale, a fost adoptată Legea privind securitatea și apărarea cibernetică a României, fiind făcute mai multe modificări pentru a aduce la zi riscurile și amenințările la adresa României, inclusiv pe zona de posibilă dezinformare purtată în mediul cibernetic de o entitate statală sau nonstatală. Una dintre prevederile legii completa lista de amenințări la adresa securității naționale prin introducerea  acțiunilor „derulate de către o entitate statală sau nonstatală, prin realizarea, în spațiul cibernetic, a unor campanii de propagandă sau dezinformare, de natură a afecta ordinea constituțională”.

Acest aspect a fost atins și de generalul SRI Anton Rog, într-un interviu acordat platformei Skateborg Academy. În primul rând, Rog a subliniat că de la începutul războiului România a fost atacă cibernetic de trei servicii ale rușilor. „Toate cele trei servicii de informații din Rusia, FSB, GRU și SVR, au atacat instituții importante din Guvernul României cu un malware complex de tip Advanced Persistent Threat (APT)”, a afirmat generalul SRI.

De asemenea, întrebat dacă în context electoral în România ar putea exista interferențe în cazul alegerilor, prin atacuri sau dezinformare organizată de un actor străin, care poate sprijini un anume partid, scopul fiind destabilizarea statului, Rog a precizat: „Din 14 martie avem lege care ne obligă să acționăm. Ce face Centrul Cyberint în această situație? Dacă acea campanie e de dezinformare, de influență, un atac hibrid la ordinea constituțională, adică influențează alegerile – înseamnă că voința electoratului, parte din Constituție, e schimbată – atunci noi ne folosim toate mijloacele și forța de care dispune un serviciu de informații pentru a elimina acea amenințare. (...) Contracarăm campania în online. Dacă discutăm de o agenție de informații sau site-uri le punem jos, le închidem cu ajutorul ANCOM, al Directoratului Național de Securitate Cibernetică”. De altfel, generalul a vorbit inclusiv de luarea rapidă a unor mandate de la procuror, semnat de procurorul general și aprobat de un judecător, dacă este nevoie pentru intervenția și reținerea unor persoane implicate pe teritoriul României.

În România la anul vor fi patru rânduri de alegeri: europarlamentare, locale, prezidențiale și parlamentare.

Cum văd specialiștii noile prevederi

„Adevărul” a vorbit cu mai mulți specialiști despre ce implică o asemenea acțiune, de combatere a unei dezinformări, dar printr-o intervenție de închidere de site-uri sau alte măsuri coercitive.

Politologul George Jiglău a atras atenția de la început că subiectul este unul sensibil, iar instituțiile trebuie să fie atente cum îl vor gestiona. „Discutăm de teme și o zonă care are o parte gri, care nu e la vedere. Oricând pot apărea temeri, care pot fi justificate. Avem o problemă cu încrederea în instituții de obicei. E important să se transmită, să fie explicate concret prevederile și aplicarea. E clar că suntem vizați de un război cibernetic, de atacuri cibernetice, iar dată fiind proximitatea față de Ucraina, problema e actuală. Puțină lume vede aceste probleme, dar cu siguranță sunt acolo. Autoritățile să transmită cine ia deciziile, cine judecă, dacă e vorba de mandate. Să nu uităm că persoanele care lansează dezinformări sunt cele care pretind că la ele e, de fapt, adevărul, care a fost ascuns, iar unii vor încerca să împiedice aceste adevăruri”, a explicat George Jiglău, subliniind că asemenea decizii pot duce la victimizarea unor partide.

Politologul a subliniat că România a arătat până acum că e pregătită pe zona de intelligence și instituțiile protejează cetățenii, dar e esențială comunicarea publică, dacă vor fi luate măsuri de interzicere a site-urilor. „Trebuie dat mesajul clar că nu se fac excese, că se intervine când e nevoie, punctual, motivat. E foarte importantă zona de comunicare” a completat Jiglău, care a atras atenția și asupra unui alt aspect: „Sunt site-uri unde se lansează dezinformări. Dar genul acesta de mesaje merge și pe alte canale, nu neapărat online sau rețele sociale, ci și pe WhatsAp sau alte canale”, a conchis Jiglău, îndemnând la prudență.

Cristian Barna, expert în zona de securitate, susține că trebuia amendată legislația date fiind noile amenințări. Expertul susține că e clar că trebuie aplicate noile prevederi „într-o campanie electorală în care declarațiile și campaniile mediatice pe care le face, de exemplu o organizație non-statală, ar fi clar vădit anti-constituționale”.

Legat de posibila interferență a unor actori străini în campania din 2024, Barna a dat exemplul Cambridge Analytica și modul cum aceasta a acționat pentru a influența votul alegătorilor americani în favoarea lui Donald Trump sau Brexit. „Noi suntem mult mai vulnerabili. Astfel de imixtiuni sunt foarte probabile și ar fi o prostie din partea inamicilor, cum este Federația Rusă, să nu folosească toate instrumentele, toate armele pe care le au la dispoziție ca să ne vulnerabilizeze”, a subliniat Barna, care a spus că sunt norme metodologice care să evite posibile derapaje.

Aspectul juridic

„Adevărul” l-a chestionat și pe fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu pe tema plajei de aplicare a articolului. Interpretarea fostului magistrat a fost una strict pe zona juridică raportându-se la conceptul de „ordine constituțională”, așa cum e prevăzut în noul articol din Legea securității cibernetice.

„Ordinea constituțională e tot ce înseamnă lege. Lege în sensul concret al cuvântului, apoi mai avem ordonanțe simple și ordonanțe de urgență. Restul sunt acte subsecvente. Așadar, ei sau ele, instituțiile care acționează trebuie să urmeze procedurile legale și să se asigure că nu sunt încălcate legile”, a punctat Lăzăroiu. Întrebat de oportunitatea unor asemenea prevederi, fostul magistrat a precizat: „Păi, dacă s-a întâmplat la alții (n.r. – interferențe în alegeri), cum a fost la americani, de ce nu ar fi posibil și la noi? Nu poți să știi. Dacă CCR i-a dat liber la lege odată cu controlul de constituționalitate, asta înseamnă că nu există o problemă de interpretare a prevederilor de acolo”.