Iohannis bate obrazul Budapestei. Ce reproșuri a făcut șeful statului ANALIZĂ
0Președintele Iohannis le-a reproșat oficialilor maghiari atitudinea nepotrivită privind finanțările din Transilvania, dar și apelarea la unele teme controversate, la venirile în România.
Președintele Klaus Iohannis a avut un ton critic față de comportamentul Ungariei atât în ceea ce privește finanțările făcute în Transilvania, dar și pe faptul că unii lideri maghiari au declarații care duc la apariția unor tensiuni interetnice. Toate acestea au fost spuse de față cu Katalin Novak, șefa de stat de la Budapesta, care a evitat să răspundă pe același ton, transmițând că și țara sa încearcă să „diminueze tensiunile existente”.
„Este fundamental ca proiectele de interes să fie realizate în România doar în urma unui acord al României, să nu fie discriminatorii pe baza etniei și să fie conforme dreptului român, european și internațional. În acest context, am evocat din nou convingerea noastră profundă că persoanele care aparțin minorităților naționale contribuie la crearea și consolidarea unor punți de legătură între statul de cetățenie – singurul care are răspunderea pentru protecția drepturilor acestora – și statul a cărui origine etnică o împărtășesc”, a fost prima săgeată a lui Klaus Iohannis.
Teme artificiale și modelul românesc
A doua critică a fost legată de comportamentul unor reprezentanți ai statului maghiar la vizitele în România, care n-au respectat parteneriatul strategic între cele două state. „Există politicieni care vor să se profileze exacerbând tensiunile interetnice. Este regretabil, dar nu putem să ignorăm acest lucru. Și atunci, acești politicieni, care vor să se profileze ei – să nu creadă cineva că ei caută binele unei minorități – vin cu argumente care nu pot fi împărtășite de noi. (...) Ascultându-ne reciproc, putem să eliminăm foarte mult din această tensiune. Majoritatea temelor, trebuie să o recunoaștem, sunt artificiale”, a punctat Iohannis.
De altfel, șeful statului a subliniat că România este model în ceea ce privește tratamentul pe care îl are pentru toate minoritățile, inclusiv la nivel de reprezentare legislativă, ceea ce arată o discriminare pozitivă a statului nostru. „În România, drepturile tuturor minorităților naționale sunt respectate, ba chiar mai mult, în România există un exemplu pe care cred că putem să-l prezentăm cu mândrie: minoritățile naționale sunt reprezentate în Parlamentul României chiar dacă numeric, prin vot, nu obțin atâtea voturi câte sunt necesare pentru un mandat. Asta se numește o discriminare pozitivă”, a completat Iohannis.
Diminuarea tensiunilor
Președinta Ungariei a fost mult mai rezervată în declarații. Întrebată concret de declarațiile lui Viktor Orban și de afirmațiile unor oficiali maghiari despre autonomia Ținutului Secuiesc, Katalin Novak a precizat că nu a putut înțelege întrebarea din cauza traducerii. În schimb, reprezentanta Budapestei a pledat pentru o diminuare a tensiunilor între cele două țări: „Suntem ţări vecine, de aceea avem nevoie ca relaţia dintre România şi Ungaria să funcţioneze. Am convenit că dorim să diminuăm tensiunile existente, nu să le amplificăm. Nu o să fim de acord în toate cele, dar cel mai important este să ne ascultăm reciproc şi să înţelegem punctul de vedere al celuilalt, pentru a reduce aceste tensiuni. Avem nevoie de colaborare, dar ştim că nu vom fi de acord în toate aspectele”.
Reacție la mesajele revizioniste
Analistul George Rîpă consideră că șeful statului a procedat corect prin arătarea clară a nemulțumirilor pe care le are partea română față de Budapesta, dat fiind că provocările dinspre oficialii maghiari vin. „Președintele a transmis un mesaj corect și direct președintelui unei țări cu care suntem parteneri în NATO și UE dar care de prea multe ori a încălcat normele și cutumele diplomatice. Investițiile realizate de statul maghiar în țările din jur urmăresc în mod evident atât un scop politic (de creștere a popularității Fidesz) cât și unul național – la Budapesta există încă fantezii periculoase cu Ungaria mare și idei revizioniste. Statul român a privit cu înțelegere derapajele Ungariei și din păcate Budapesta a considerat că aceste gesturi sunt un semn de slăbiciune în loc să realizeze că sunt doar gesturi de bună-voință și că Bucureștiul a dorit să evite orice escaladare a tensiunilor bilaterale”, a precizat George Rîpă.
Analistul a menționat și problema Viktor Orban, o problemă la nivel european. „Pare însă că în statul român s-a ajuns la concluzia că „enough is enough”. Cred că inclusiv momentul ales de Iohannis este unul bun. În contextul războiului din Ucraina, Viktor Orban este oaia neagră a Europei și Budapesta se bucură în spațiul euro - atlantic de cea mai scăzută simpatie din ultimele decenii”, a conchis Rîpă.
Se încarcă comentariile...
