UPDATE VIDEO Cum s-a făcut un reporter „Adevarul” ţigan pentru a intra la facultate

UPDATE VIDEO Cum s-a făcut un reporter „Adevarul” ţigan pentru a intra la facultate

Recomandarea pentru facultate asigură admiterea fără concurență pe locurile desemnate minorității rrome

Pentru a deveni student pe locurile speciale pentru romi, ai nevoie de o declaraţie pe proprie răspundere şi o recomandare. Două coli A4 pe care le obţii cât ai zice... rom.

O fetiţă de 14 ani, din Bucureşti, plânge de sare cămaşa de pe ea pentru că nu a reuşit să intre la Liceul Lazăr. Mare bătălie pe liceul ăsta, pe bună dreptate spun adolescenţii şi părinţii lor, pentru că „sunt profi buni, iar o diplomă de Bac de la Lazăr e mai valoroasă decât altele". Fetiţa care plânge are media 9,40, iar pentru a intra la Lazăr mai avea nevoie de 23 de sutimi (9,63). O altă fetiţă are toate motivele din lume să sară în sus de bucurie. Chiar dacă a fost ultima din clasa ei, cu o medie generală de 7,62, a intrat la Liceul Lazăr. Cum? Pe locurile destinate romilor.

„Se vede de la o poştă că nu-i ţigancă, domnule, nu mi se pare corect ca fetiţa mea să rămână pe tuşă pentru că o blondă cu ochi albaştri a spus că-i ţigancă şi i-a furat locul", spune tatăl elevei care plânge. La facultate, aceeaşi poveste. Pe locurile pentru romi se bat, teoretic, absolvenţii de liceu de etnie romă.

Practic însă, aceste locuri sunt ocupate tot de români, care aduc o adeverinţă de la un ONG cu activităţi legate de etnia romă.  Metodologia de admitere stabilită de Ministerul  Educaţiei, Cercetării, Tineterului şi Sportului  cere „recomandarea scrisă din partea  preşedintelui unei organizaţii civice, culturale sau politice a romilor, legal constituită, prin care se atestă aparteneţa la etnia romilor".

Mă duc să mă fac ţigancă

Am vrut să testez pe pielea mea cât de facilă este obţinerea unei astfel de adeverinţe de la un ONG. Modul de obţinere a acestei recomandări rămâne însă, în totalitate, la latitudinea asociaţiei respective. Aici îşi fac loc abuzurile, pentru că un mod de a proba apartenenţa la o etnie nu există. 

La Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii Romani (CRISS) răspunde la interfonul de la poartă o doamnă între două vârste, din personalul administrativ. Sediul este într-o casă cu o curte interioară mică, umbrită de un acoperiş de viţă-de-vie. Intrăm, doamna ne conduce într-un living al vilei, dotat cu un birou, în spatele căruia ne zâmbeşte o domnişoară. 

La solicitarea recomandării pentru admitere la facultate, prima întrebare vine prompt: „Dar sunteţi de etnie romă?". „Da!", îi răspund, şi încerc să mă ţin tare sub asaltul privirilor înţepătoare ale femeii care a deschis poarta, o doamnă cu o fustă largă şi vişinie, ce acum freacă la geamul mare până în podea care oricum era sclipitor înainte de a se apuca de treabă. „Da, de aceea am venit să vă solicit adeverinţa, pentru că vreau să mă înscriu la Drept", încerc s-o conving pe tânără.



„Ce grad de rudenie aveţi cu persoane de etnie romă?", vine întrebarea domnişoarei de la birou. „Hmm, de la bunicul, familia este mixtă". Abia acum ne aşezăm pe scaun şi realizez că interviul tocmai s-a încheiat. Tânăra se retrage la etaj pentru deliberări şi, după cinci minute, coboară fără acel zâmbet de la început pe faţă. 

„M-am consultat cu colegii mei, legătura de rudenie este mult prea îndepărtată, îmi pare rău. Dacă era tatăl sau o rudă de gradul I, chiar provenită din familie mixtă, v-am fi recomandat". „Dacă v-aş fi minţit că e tatăl meu rom, mi-aţi fi dat adeverinţă?", am plusat eu. „Mizăm foarte mult pe onestitatea dumneavoastră, într-adevăr, dacă ne spuneaţi că tatăl este de etnie romă, vă eliberam documentul", ne spune angajata de la CRISS.  


Baftă la admitere!

Ghinion! La următorul ONG, procedura este asemănătoare. Cu o excepţie: nu există micul interviu de la CRISS, de fapt, nu este niciun interviu. Singura întrebare, amabilă, este dacă aş dori un pahar cu apă. Nu durează mai mult de cinci minute. În locul întrebărilor de verificare de orice fel, am semnat declaraţia pe proprie răspundere că sunt rom şi am primit recomandarea pentru înscrierea la facultate.

Alianţa Civică a Romilor din România (ACRR) nu mi-a pus nicio întrebare. După ce am semnat cele două hârtii mi s-a urat „baftă la admitere!"  „În baza prevederilor Ordinului Ministerului Educaţiei nr. 5467-14.11.2003 şi având în vedere prevederile Strategiei Guvernamentale pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor aprobată prin HG 430-2001, Alianţa Civică a Romilor din România recomandă eleva Mihu Cătălina, care este de etnie romă, pentru a candida la locurile acordate minorităţilor rome, de admitere la facultate pentru anul şcolar 2012-2013. „Gata, sunt ţigancă cu acte în regulă!"

Contactaţi telefonic, reprezentanţii ONG-ului ACRR au spus că ei nu acordă astfel de certificate decât în urma unui interviu în prezenţa preşedintelui organizaţiei. Fals! Eu am obţinut acest act în lipsa preşedintelui organizaţiei şi fără niciun interviu. Cei de la CRISS au susţinut că „la noi nu au fost foarte multe cereri anul acesta, acordăm recomandările pentru admiterea în învăţământ pe baza declaraţiei pe proprie răspundere de apartenenţă la etnia romă. Trebuie ca solicitantul să aibă rude de gradul I de etnie romă, părinţi, maxim bunici, mai mult nu".

"Am avut cazuri în care oamenii au recunoscut la mijlocul discuţiei că sunt români şi voiau recomandarea ca să intre la facultate pe locurile destinate romilor.''
Ioana Enache reprezentanta Uniunii  Naţionale a Comunităţii  de Rromi

Partea I:


Partea a II-a:


Reacţia autorităţilor

„Concurenţa este mai mică decât pe celelalte locuri, notele sunt şi ele mai mici, deci se poate obţine uşor un loc într-o facultate sau şcoală unde bătălia e mare la admitere.  ONG-urile pot impune chiar abuziv condiţii de eliberare a certificatului de apartenenţă la etnia romă. Au existat cazuri în care viitorii studenţi erau obligaţi să se înscrie în organizaţia respectivă, sau chiar li se pretindeau sume de bani", a declarat Ioana Enache, reprezentanta Uniunii Naţionale a Comunităţii de Romi (UNCR).

Facultatea este obligată să accepte documentul de la ONG, în baza căruia candidaţii se înscriu pe locurile prevăzute pentru romi.  ONG-urile dau recomandările pe răspunderea lor, răspunderea pentru declaraţie fiind a candidatului. „Corectitudinea trebuie să fie de partea asociaţiilor care îşi pot pierde dreptul de a mai funcţiona, dar şi din partea candidaţilor, la modul ideal", a spus Stelian Fedorca, secretar de stat în Ministerul Educaţiei.La UNCR
s-au primit destul de multe solicitări de eliberare a acestei recomandări, peste 100, atât pentru licee, cât şi pentru viitori studenţi. În plus, conform unui studiu Gallup de acum câţiva ani, circa 15% din elevii sau studenţii intraţi pe locurile pentru romi erau români, spune Ioana Enache. Discuţia pe care reprezentanţii UNCR o au cu solicitanţii este foarte importantă.

„Am avut cazuri în care oamenii au recunoscut la mijlocul discuţiei că, de fapt, sunt români. Dacă vorbesc limba romani sau sunt din comunităţi cu care lucrăm şi le cunoaştem, nu se pune problema recomandării, dar discuţia cu fiecare candidat şi cu părinţii, pentru cei mici, este foarte importantă",  a adăugat Enache.

Cine verifică dacă declaraţiile sunt reale

Metodologia de acordare a recomandării candidatului pentru admitere în calitate de cetăţean de etnie romă aparţine în exclusivitate asociaţiei emitente. „Este un subiect foarte delicat", a declarat preşedintele Asociaţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Primar, Şerban Iosifescu. „Absolut este nevoie de încurajarea educaţiei în rândul romilor. Este nevoie de o altă implicare din partea ONG-urilor, poate criterii mai multe. Metodologia este controversată, nu văd cum altfel ar putea funcţiona, fără a declara pe propria răspundere", a adăugat el.

Pot fi şi sunt comise abuzuri. „Există proceduri prin care se poate verifica o etnie. La maghiari, e foarte simplu: copilul a fost la o şcoală cu predare în limba maghiară, familia merge la biserica prezbiteriană, a dat Bac-ul în maghiară",  a declarat Istvan Haller, de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. În cazul romilor însă, elementele sunt greu de probat. „Conform tratatelor internaţionale, statul nu mă poate obliga să declar că aparţin unei etnii.  Aceste abuzuri au repercusiuni asupra comunităţilor de romi. Statul doreşte să aplice măsuri afirmative, şi asta e foarte bine, dar aplicarea este foarte complicată",  a adăugat Haller.

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, nu neagă că pot fi derajape, dar, per ansamblu, alocarea unui număr de locuri speciale pentru romi a avut efecte pozitive. „Din experienţa mea ca rector, cred că îţi poţi da seama dacă e cazul sau nu, dacă persoana respectivă e de etnie romă, din discuţie, din ce prezintă la interviu. Dacă are hârtie de la o asociaţie, nu ai cum să nu-i recunoşti dreptul."

"Dacă persoana are hârtie de la o asociaţie, nu ai cum să nu îi recunoşti dreptul de a se înscrie la facultate. ''
Ecaterina Andronescu ministrul Educaţiei


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: