Ia să judecăm puţin şi să vedem, vorba unui personaj din "Cel mai iubit dintre pământeni", cine ”mă-sa-n cur” e acest "sistem"! Simplu, lăutăreşte, pe o singură voce: acest sistem este starea de lucruri creată şi menţinută/alimentată de toţi acei numiţi "oameni politici", care s-au perindat pe la cârma ţării din '90 încoace, votaţi şi susţinuţi de noi (care nu suntem altceva decât "puterea lor" ― restul, funcţii, instituţii, legi etc. sunt pârghii de exercitare a puterii), în funcţie de simpatii, pentru a ne satisface hatârul, mofturile, care coincideau cu hatârurile şi mofturile lor, de altfel. Astfel, toţi doream "schimbare", da!, dar să ne schimbăm unii cu alţii, adică "să mai fim şi noi", "să mai avem şi noi", " să mai beneficiem şi noi", " să se mai spună şi despre noi" ş.a.m.d., ce dacă suntem la fel sau chiar mai răi, mai incompetenţi, mai corupţi decât ceilalţi! Or, pentru a ne satisface mofturile, i-am votat pe unii şi pe alţii. Atunci când un politician a pus piciorul în prag, într-un domeniu sau altul, a fost debarcat. De cine? Chiar de mulţimea care dorea "dreptate, adevăr, competenţa" şi care, pentru instaurarea acestora, urmă să fie pusă "pe liber". Toţi doreau egalitate în faţa legii, dar numai când această egalitate le era în avantaj, altminteri, nu! ― votând, fireşte, partidul care nu avea astfel de "năravuri". Toţi doreau "jos nepotismul, şpaga, impostura, pilele etc.", da!, dar ale celorlalţi, ale lor să rămână sus. Toţi vor, de pildă, anularea salariilor şi pensiilor speciale, dar ale celorlalţi ― ei să rămână tot "speciali". Pe toţi ne deranjează ”specialii”, dar dacă suntem şi noi declaraţi "speciali", iată că nu ne mai deranjează şi "într-adevăr, aceştia (politicienii) fac ceva pentru ţară". (În treacăt fie spus, un judecător care era/este împotriva "specialilor" politici, el fiind "special" magistrat, m-a şters imediat din listă sa de prieteni pe facebook, după ce am spus că acei cu salarii şi pensii speciale, ar trebui să aibă şi pedepse speciale, atunci când calcă pe bec. Imaginati-vi-l în Parlament, la o adică, atunci când trebuie să-şi voteze pensii, salarii, drepturi, avantaje.) Şi iată că am ajuns la politicieni. Cine sunt ei? Sunt cumva aduşi de pe lună? Nu! Sunt oameni dintre noi, iar despre noi am aflat deja cum suntem.

Acest virus, fiind o chestiune de viaţă şi de moarte, a ridicat vălul ce acoperea sistemul de sănătate, dezvăluindu-i starea avansată de descompunere în care se află. Dacă ar exista un astfel de "virus" şi pentru educaţie, şi pentru poliţie, şi pentru justiţie, şi pentru cultură, şi pentru celelalte domenii ale societăţii, s-ar putea vedea imediat degringolada societăţii în care trăim, putreziciunea ei ― iar cei vinovaţi suntem noi. Noi suntem "sistemul", fiindcă acest "sistem" e chiar mentalul nostru. Pentru a schimba "sistemul" e musai, aşadar, să ne schimbăm. Şi câţi sunt dispuşi s-o facă? Aşa că hai s-o lăsăm mai uşor cu "lacrimile". Dacă nu mă înşel, acei care îşi taie singuri creanga de sub picioare se numesc într-un fel. Haideţi să privim în oglindă şi să-i numim. Câţi au curaj?