Începem un an greu, cu scumpiri în toate direcţiile şi cu restructurări de toate felurile. Dar ştim bine că, oricât de greu ne-ar fi, există luminiţă la capătul tunelului! Criza vine, criza trece, iar la finalul ei vom redeveni, în mod cert, mai optimişti.

Ca să ne fie mai uşor să parcurgem perioadele de turbulenţă, avem nevoie de solidaritate. Să arătăm, în cele mai dificile clipe, că nimeni nu rămâne singur în faţa greutăţilor.

Dumneavoastră, cititorii, ne simţiţi aproape sau departe prin ceea ce scriem zilnic în paginile ziarului, ce mărturisim în mediul electronic şi ce povestim la televizor. Noi vă recunoaştem prin febrilitatea cu care ne căutaţi la chioşcul de ziare, prin mesajele pe care ni le transmiteţi pe web, prin observaţiile pe care ni le faceţi la piaţă, în tramvai sau în metrou.

Noi, ziariştii, vă dăm bineţe în fiecare zi, prin articolele noastre. Dumneavoastră ne răspundeţi prompt, prin comentariile de pe www.adevarul.ro. Sunteţi prompţi şi vă mulţumim.

Şi tot noi vă rămânem, de regulă, datori. Preocupaţi să şlefuim ziarul de mâine, uităm adesea să vă răspundem la mesaje. Poate că nici nu e posibil, fizic, să păstrăm şi acest dialog din trena articolelor de pe net. Dar datoria rămâne, şi se acumulează precum datoria externă a României.

Solidaritatea ziarist - cititor presupune şi nevoia comunicării directe, chiar şi atunci când timpul e pe sponci. Nu putem dialoga zilnic, dar o putem face măcar la schimbarea paginii de calendar. O dată pe an, venim în faţa dumneavoastră şi vă spunem că nu ne este indiferent dacă şi ce ne scrieţi. Citim fiecare mesaj de la primul până la ultimul rând, pe unele chiar şi de două-trei ori. Ne bucură o vorbă bună, ne întristează o vorbă grea. Punem preţ pe reproşurile, pe observaţiile, pe poveţele dumneavoastră. Vă mulţumim de fiecare dată în gând, iar acum, la sfârşit de an şi la început de alt an, luăm mulţumirile astfel stivuite în suflet şi vi le transmitem cu toată recunoştinţa.

Vă mulţumim, dragi cititori! Fără dumneavoastră am fi praf în vânt.