Însă, chiar dacă România va face parte mai devreme sau mai târziu din Visa Waiver (care oferă posibilitatea intrării pe teritoriul SUA fără viză, doar în scopuri turistice), acest lucru nu va facilita şi accesul la muncă peste Ocean.

Pentru cei care vor să muncească sau să studieze în SUA, Washingtonul propune în jur de 50 de tipuri de vize, care permit străinilor să meargă temporar în Statele Unite.  Există însă şi câteva vize care permit accesul permanent, obţinerea Green Cardului şi, ulterior, a cetăţeniei. 

Cum se obţine viza de muncă temporară H-1B 

Viza H-1B se acordă celor cu studii superioare în anumite domenii de activitate, numite "specialty occupation”, cum ar fi ingineri, arhitecţi, profesori, contabili, doctori, jurişti etc. Procesul de obţinere a vizei H-1B constă în trei paşi şi începe cu angajatorul, care trebuie să îndeplinească nişte condiţii impuse de către Department of Labor (DOL) şi de United States Citizenship & Immigration Services (USCIS). 

În primul rând, angajatorul trebuie să certifice faptul că angajatul va fi plătit cel puţin cu salariul minim pentru locul de muncă din zona respectivă.  Apoi, angajatorul trimite un pachet de acte la USCIS pentru a cere permisiunea de a aduce un angajat în SUA cu viza H-1B.  Odată aprobat, angajatul poate merge la consulat să ceară viza H-1B în paşaport.  

Viza se acordă conform contractului de muncă dintre angajator şi angajat, dar pe o perioadă maximă de 3 ani, cu posibilitatea de prelungire pe încă 3 ani.  Întregul proces poate dura între 3-5 luni, deşi unele companii aleg să plătească o taxă de urgenţă, care momentan este de 1.225 dolari şi USCIS le garantează un răspuns în 15 zile sau chiar mai puţin.

Soţii/Soţiile şi copiii sub 21 de ani ai deţinătorilor de H-1 primesc viza H-4 ca şi dependenţi.  Această viză H-4 nu conferă drept de muncă, deşi deţinătorii pot studia în SUA. Dacă soţia sau copiii doresc să lucreze în SUA, vor trebui să obţină o altă viză. 

Angajatorul este obligat să plătească taxele pentru obţinerea aprobărilor de către USCIS, care sunt în jur de câteva mii de dolari. De asemenea, angajatorul este obligat să plătească pentru cheltuielile legate de întoarcerea acasă (de exemplu, biletul de avion) în cazul în care angajatorul îi cere angajatului să plece înainte de expirarea contractului.  

Un lucru important de reţinut este faptul că angajatul poate lucra doar pentru angajatorul care l-a sponsorizat, dar că este posibil ca angajaţii să se poată transfera şi la alte companii.  În acel caz, noul angajator va trebui să iniţieze procesul de obţinere a permisiunii de la DOL şi USCIS. 

 În fiecare an fiscal, guvernul american oferă 65.000 de vize H-1B.  Cei care au un masterat sau doctorat obţinut în SUA beneficiază de 20.000 de vize suplimentare.

Ce joburi şi-ar putea găsi românii în SUA şi pe ce salarii

În prezent, în SUA există un deficit de lucrători în sistemul de sănătate („critical healthcare workers”), care include primary care physicians, surori medicale, behavioral health and long-term care workers. La fel de bine, românii se pot angaja şi în sănătatea publică şi în resurse umane („public health and human service professionals”). Pentru astfel de profesii, Guvernul american face multe excepţii. Inginerii, de asemenea, au şanse reale de succes în SUA.

În ceea ce priveşte salariile, acestea variază de la industrie la industrie şi pot fluctua pe baza anilor de experienţă, a oraşului în care persoana locuieşte şi în funcţie de compania pentru care lucrează. De exemplu, o soră medicală poate câştiga între 40.000 şi 100.000 de dolari pe an sau chiar mai mult, în timp ce un doctor poate câştiga între 100.000 şi 250.000 de dolari pe an. Un inginer poate câştiga între 50.000 şi 120.000 de dolari pe an sau chiar mai mult. Angajaţii sunt responsabili să plătească impozite, care se ridică undeva la 30 - 35% din salariu.

Câţi români au obţinut, în ultimii 5 ani, viza H-1B:

2014: 291 de persoane

2013: 327 de persoane

2012: 381 de persoane

2011: 411 de persoane

2010: 415 de persoane