Legea care interzice comercializarea ţigărilor cu arome, adoptată de Parlament. Portretul fumătorului român
0
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege iniţiat de Guvern pentru transpunerea directivelor europene privind ţigările aromate în legislaţia naţională, urmând ca acestea să fie interzise la comercializate etapizat, până în anul 2019.
Potrivit modificărilor aduse de deputaţi în comisii, ţigările mentolate vor mai putea fi comercializate până în 2019, însă vor dispărea de pe piaţă cele cu capsulă, iar pachetele cu astfel de ţigări care se află în acest moment pe piaţă vor putea fi puse în vânzare până la 20 mai 2017, a explicat Magdalena Ciobanu, expert în Ministerul Sănătăţii pentru Controlul Tutunului.
”În momentul în care va intra în vigoare legea, adică la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, vor trebui să dispară de pe piaţă produsele cu tutun aromate, mai specific ţigările care în momentul de faţă au capsule aromate în filtru. Cu data intrării în vigoare a legii, producătorii trebuie să fabrice pachetele de ţigări conform noilor reguli. Ţigările mentolate vor mai putea fi comercializate din păcate până în 2019”, a explicat Magdalena Ciobanu, la Palatul Parlamentului.
Potrivit modificărilor legislative, noul pachet de ţigări va avea o imagine grafică pe 65% din suprafaţa pachetului.
„Aceste imagini voi fi pe ambele feţe pentru că nu va fi posibil să ascunzi imaginea în raftul de prezentare a produselor din tutun. Aceste imagini vor trebui schimbate la fiecare 1 ianuarie de acum încolo, în aşa fel încât oamenii să nu se mai obişnuiască cu imaginile şi să fie surprinşi de alte imagini. Pachetele inscripţionate conform vechilor reguli pot fi comercializate până la 20 mai 2017”, a mai spus Ciobanu.
Amendamentele la Legea antifumat, respinse
Deputaţii din Comisia Juridică şi Comisia de Sănătate au respins, marţi, toate amendamentele care modificau Legea antifumat şi au trimis Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun la votul final în forma promovată de Guvern, cu mici modificări.
Printre modificările respinse de deputaţi se numără redefinirea spaţiului închis, interzicerea fumatului în autovehicule în prezenţa copiilor sau a femeilor gravide ori amenajarea unor spaţiile speciale pentru fumat în unităţile spitaliceşti de psihiatrie.
Motivul pentru care aceste amendamente au fost respinse a fost faptul că modificările au fost introduse pe legea care transpune în România Directiva Europeană 40/2014 privind fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor de tutun care trebuia să intre în vigoare la 20 mai 2016.
Camera Deputaţilor este for decizonal în acest caz, după vot proiectul urmând să fie trimis spre promulgare la preşedintele Klaus Iohannis. După ce legea va fi publicată în Monitorul Oficial, prevederile vor intra în vigoare după 30 de zile.
Ţigările cu arome cresc riscul de cancer pulmonar
Specialiştii afirmă că ţigările cu arome sunt chiar mai periculoase decât cele „clasice“. Asta pentru că creează dependenţă mult mai repede. În plus, mulţi fumători cred că ţigările mentolate se numesc „light“ deoarece conţin mai puţină nicotină.
Însă denumirea se referă strict la efectul anestezic şi de răcorire produs de mentol, care te face să nu mai simţi tăria nicotinei şi să inhalezi fumul şi mai profund.
Cercetătorii au stabilit că, din acest motiv, fumătorii de ţigarete light inhalează, în medie, de şase-şapte ori mai mult gudron decât fumătorii de ţigări clasice. Faptul că femeile preferă, în general, ţigaretă mentolată, explică de ce sunt şi principalele victime ale cancerului pulmonar.
Câţi fumători sunt în România
Potrivit celui mai recent studiu Eurobarometru, din anul 2015, 27% dintre români (peste 5 milioane de persoane) fumează regulat (33% dintre bărbaţi şi 22% dintre femei), procent aflat puţin peste media europeană de 26%. 95% din fumători folosesc zilnic pachetele de ţigări preambalate (faţă de media UE de 76%), iar restul preferă ţigările rulate (comparativ cu media europeană de 24%).
Şi mai îngrijorătoare este situaţia tinerilor care fumează. Potrivit statiscilor, peste jumătate din adolescenţii români de 16 ani consumă tutun. Datele, care îi îngrijorează pe specialişti, se desprind din cel mai recent studiu ESPAD, prezentat de Agenţia Naţională Antidrog în 2016.
Studiul, care se desfăşoară la intervale de patru ani, a fost realizat pe un eşantion de 3.500 de elevi, selectaţi din 170 de şcoli, datele fiind colectate în perioada 11 - 29 mai 2015.
Potrivit cercetării, deşi consumul de tutun în rândul adolescenţilor s-a înscris pe o linie descendentă începând cu 2003, el se menţine peste media europeană de 45,6%. În ceea ce priveşte repartiţia pe sexe, se observă valori mai mari ale consumului de tutun în rândul băieţilor decât în cel al fetelor.
Portretul fumătorului român
Potrivit unui studiu al Instututului Naţional de Statistică, cei mai aprigi fumători locuiesc la oraş, sunt bărbaţi, salariaţi (cheltuiesc mai mult de 150 de lei lunar pe gospodărie) cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani şi fac parte din gospodării cu puţine persoane, situate în Bucureşti sau în vestul ţării.
La polul opus, cei mai prudenţi fumători locuiesc în mediul rural, sunt pensionari sau agricultori (cheltuiesc mai puţin de 70 de lei lunar pe gospodărie), au vârsta de peste 65 de ani şi fac parte din gospodării cu multe persoane, situate în Moldova sau Oltenia.
Fumatul afectează nivelul celular
Conform unor noi cercetări asupra problemelor provocate de tutun, pe termen lung, fumatul are un puternic efect asupra ADN-ului.
Cercetătorii au analizat mai multe puncte de metilaţie a ADN-ului după ce au colectat probe de sânge de la aproximativ 16.000 de persoane din 16 grupuri de studiu. Unul dintre aceste grupuri este studiat de către cercetătorii de la Framingham Heart Study încă din 1971.
Cercetătorii au comparat metilaţia genomului la fumători activi, la foşti fumători dar şi la nefumători şi au făcut o serie de descoperiri. Punctele de metilaţie asociate cu fumatul sunt asociate cu peste 7.000 de gene, adică o treime din numărul cunoscut de gene umane.
Cei ce s-au lăsat de fumat au avut o reducere a nivelurilor de metilaţie a ADN-ului la un nivel comparabil cu cel al nefumătorilor la 5 ani după ce s-au lăsat de fumat. Cu toate acestea, unele urme rămân chiar şi mai bine de 30 de ani în ADN, după ce un individ se lasă de fumat. Mai mult, cele mai importante puncte de metilaţie apar în zonele asociate cu predispoziţia la boli cauzate de fumat, precum bolile cardiovasculare sau cancerul.
Se încarcă comentariile...
