Pandemia de COVID-19 a dus la trivializări ale Holocaustului din partea celor ce contestă restricţiile impuse de situaţia sanitară. Iar mesajul antisemit şi negaţionist a reapărut în Parlamentul României odată cu intrarea AUR, ai cărui membri adoptă făţiş discursuri antisemite. De altfel, partidul încurajează comportamentele şovine şi xenofobe, canalizând frustrări şi energii ultranaţionaliste şi iliberale.

Cel mai recent raport de monitorizare al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului Elie Wiesel arată că, în ultimul an, incidentele antisemite au cunoscut o intensificare. Este o analiză a evoluţiei din perioada mai 2020 - aprilie 2021 a discursului instigator la ură din mediul online şi a manifestărilor cu caracter antisemit.

Au fost lansate, în spaţiul public românesc, numeroase comparaţii între măsurile de exterminare a evreilor, în timpul regimului nazist, pe de o parte, şi, pe de alta, purtarea măştii sau campania de vaccinare. Tot în contextul pandemiei au existat publicaţii care au promovat teorii ale conspiraţiei: „evreii conduc lumea şi se află în spatele campaniilor de vaccinare”. La mitingurile coronascepticilor şi a antivacciniştilor au fost lansate parafraze ale unor mesaje din perioada nazistă („Vakcin macht frei”, de exemplu) şi diverse sloganuri („Nu uita, domnule Fritz, Timişoara nu-i Auschwitz”).

Internetul abundă, mai ales la umbra unor site-uri neasumate public dar şi sub semnături ale unor personaje care şi-au făcut un titlu de glorie din mesajele negaţioniste, de scrieri fasciste şi antisemite (de exemplu: „Holocaustul este un caşcaval uriaş”, „Chestiunea jidănească”, „Planul diabolic: ocuparea României de către evrei”, „Iudeo-bolşevism” sau „masoreţi marxişti”).

Actele de vandalism şi agresiune verbală continuă să se manifeste cu premeditare, una dintre victime fiind actriţa Maia Morgenstern şi Teatrul Evreiesc de Stat. Chiar dacă este un episod singular, modul în care s-a încercat minimizarea atacului antisemit impune atât comunităţii evreieşti cât şi societăţii româneşti o abordare mai atentă a problematicii Holocaustului, cu atât mai mult cu cât personaje cu influenţă media precum Ion Cristoiu sau Cozmin Guşă au acuzat-o pe artistă că s-ar fi aliat unor forţe obscure care vor să discrediteze România, observă autorii raportului.

Statul român pare a-şi consolida instrumentele şi manifestă voinţa de a stopa derapajele. Însă aplicarea legislaţiei care interzice organizaţii, simboluri şi fapte cu caracter fascist sau legionar pare în continuare facultativă, inclusiv pentru instanţele de judecată. La fel şi promovarea cultului persoanelor vinovate de crime de război: există încă administraţii locale care inaugurează busturi şi refuză să schimbe denumiri de străzi. Există, în acest moment, în România 45 de monumente şi denumiri de străzi care glorifică făptaşi şi responsabili cu Holocaustul, susţinători ai nazismului şi membri ai regimului fascist-legionar.

Raportul aminteşte de vandalizarea unei sinagogi şi a unui cimitir evreiesc într-un interval de doar o lună, la Orăştie şi Ploieşti, dar subliniază şi discursul rasist sau instigator la ură al unor persoane cu rol cheie în educaţie. De altfel, sursele folosite pentru educaţie sunt de cele mai multe ori lacunare în privinţa Holocaustului, de la omisiuni categorice sau distorsionate până la negaţionism prin defectare, adică îndepărtarea oricărei vinovăţii de la responsabili români.

Cristian Ştefănescu - Deutsche Welle