USL scoate Justiţia română de sub rigorile UE

USL scoate Justiţia
română de sub rigorile
UE

Victor Ponta a renunţat peste noapte să ceară un vot pentru Schengen în Consiliui JAI  Foto: Marian Iliescu

Guvernul Ponta a renunţat, oficial, la solicitarea unui vot pentru aderarea la Schengen şi a plasat acest obiectiv pe un plan secundar, ceea ce lasă Uniunea Europeană fără pârghii pentru a impune reforme în Justiţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

România nu va solicita în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 7 şi 8 martie ca subiectul aderării la spaţiul Schengen să fie supus la vot, a anunţat, ieri,  premierul Victor Ponta. De asemenea, Guvernul a renunţat să mai facă din aderarea la Schengen o prioritate.

Mesajul lui Ponta a fost, justificat, la nivel oficial, de intenţia Germaniei de a-şi folosi dreptul de veto împotriva aderării României şi Bulgariei. „Când se va putea lua decizia politică de către Germania sau de alte state o vom saluta, până atunci ne concentrăm la alte lucruri foarte importante dacă nu mai importante“, a concluzionat Ponta.

LISTA DE CARE SCAPĂ AUTORITĂŢILE
Renunţarea la aderarea la Schengen va avea efecte serioase în plan intern, unde USL scapă de orice presiune pentru continuarea reformelor în Justiţie. Până acum,  oficialii europeni puteau folosi subiectul Schengen pentru a forţa autorităţile de la Bucureşti să facă schimbări în acest sens. State europene importante, precum Germania şi Olanda, au condiţionat aderarea la spaţiul Schengen de obţinerea unui raport pozitiv pe Justiţie, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

Raportul, dat publicităţii în ianuarie 2013, evidenţia lacunele României la acest capitol. Europenii au criticat  procesul de selecţie a procurorilor nominalizaţi de ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, pentru şefia DNA şi a Parchetului General, afirmând că „nu a inspirat încredere“. De asemenea, în raport se menţiona că în Guvernul Ponta există, în continuare, miniştri cu probleme penale. Oficialii europeni nu au trecut cu vederea nici Legea superimunităţii parlamentare, cerân-du-le demnitarilor de la Bucureşti să accepte să aibă acelaşi statut cu restul cetăţenilor.

În ultima săptămână din februarie, Traian Băsescu le-a trimis o scrisoare lui Victor Ponta şi Crin Antonescu, în care le solicita nominalizarea şefilor parchetelor,  revocarea din Guvern a miniştrilor cu dosare penale  şi schimbarea statutului parlamentarilor,  măsuri cerute de Raportul MCV pe Justiţie. Liderii USL au criticat demersul, insistând asupra faptulului  că subiectul Schengen nu trebuie legat de Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

TERGIVERSAREA PROBLEMELOR
La ora actuală, lucrurile nu par să se fi schimbat radical faţă de momentul Raportului. România nu are nici acum şefi la Parchetul General şi la DNA. În privinţa miniştrilor cu probleme penale, guvernanţii au preferat să polemizeze cu oficialii de la Bruxelles legat de numărul celor care se încadrează în această categorie. Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, trimis în judecată pentru afacerea „Transformatorul“, şi vicepremierul Liviu Dragnea, urmărit penal în dosarul referendumului, sunt, în continuare, în Guvern.

Mai mult, recent, premierul Ponta a numit, la Ministerul Mediului, un secretar de stat cu probleme: Anne Jugănaru, urmărită penal de DNA sub acuzaţia de fraudare a bugetului UE, în dosarul în care e implicat şi europarlamentarul Adrian Severin. Explicaţia lui Ponta: oamenii care au lucrat cu Adrian Severin nu trebuie ţinuţi şomeri până ce se stabileşte o eventuală vinovăţie. USL nu a renunţat din proprie iniţiativă la amendamentele la statutul parlamentarilor care au provocat controverse. În prima fază, preşedintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea, după care legea a fost respinsă de Curtea Constituţională.

Domnul ministru de Interne al Germaniei a pierdut ocazia să tacă.

Radu Stroe, ministru de Interne

Atacul lui Stroe

„Domnul ministru de Interne al Germaniei a pierdut ocazia să tacă. Urma să se exprime în JAI, unde putea spune orice“, a comentat ministrul de Interne,  Radu Stroe (PNL) (foto), anunţul omologului său de la Berlin că se va opune aderării României şi Bulgariei la Schengen. El a continuat pe aceeaşi linie: „În sistemul nostru de activitate specifică Ministerului de Interne există o vorbă: «trebuie să păstrezi limita legitimei apărări». Ministrul a depăşit limita legitimei apărări. Păcat pentru marea Germanie“. Şeful lui Stroe pe linie de partid, Crin Antonescu, a afirmat că nu are nimic să îi reproşeze acestuia  şi că aderarea la Schengen nu mai este o prioritate pentru autorităţile de la Bucureşti.

Corlăţean: argumentele ministrului german sunt „lipsite de acurateţe“

 La rândul său, Ministrul de Externe Titus Corlăţean (foto) a declarat ieri că motivele invocate de ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich, pentru respingerea aderării României la Schengen sunt „lipsite de acurateţe“.

"Am fost surprins să remarc argumentele lipsite de acurateţe în motivaţia prezentată de ministrul german: teme legate de corupţie, de vize. Mi se pare neinspirată ridicarea temei corupţiei când ultimul raport MCV spune foarte clar că exact acolo s-au făcut progrese“, a fost interpretarea lui Corlăţean.

De altfel, Corlăţean a fost cel care a declanşat subiectul, afirmând acum câteva zile că România va renunţa la aderarea la Schengen dacă la Consiliul JAI din 7-8 martie suntem, din nou, amânaţi. Poziţia sa a fost susţinută şi de premierul Ponta, care a afirmat că ministrul de Externe a vorbit în numele Guvernului.

În hora declaraţiilor a intrat şi ministrul Apărării, Mircea Duşa. „Cred că nu trebuie să mai stăm cu capul plecat. România este o ţară a UE cu drepturi depline. Trebuie să ne apărăm demnitatea şi onoarea. România şi-a făcut temele privind aderarea la Schengen“, a declarat Duşa. El a adăugat că alţi membri UE îşi schimbă de la o clipă la alta poziţia pe considerente subiective.

Criticile Opoziţiei

Liderii partidelor de Opoziţie nu au întârziat să critice atitudinea Guvernului în privinţa aderării României la spaţiul Schengen. Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a anunţat că democrat-liberalii, în tandem cu PPDD, vor depune o moţiune simplă la Camera Deputaţilor pe această temă.  „Singurul obstacol în aderarea României la Schengen este, în acest moment, Guvernul USL. Premierul Ponta, ministrul de Externe Corlăţean şi ministrul de Interne Stroe ştiau foarte bine că există Guverne europene care leagă direct aderarea României la Schengen de problemele semnalate în raportul MCV“, au fost criticile aduse de Blaga.

Fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu i-a acuzat pe capii USL că doresc România în afara UE. „Guvernanţii se dezinteresează total de acest proces de integrare în UE. USL doreşte România în afara UE (...). Declaraţiile domnilor Victor Ponta şi Titus Corlăţean au o logică de o toxicitate fără precedent. În momentul în care spunem că putem trăi şi fără Schengen, replicăm ce ne interesează UE? Putem trăi şi fără UE“, a spus Ungureanu. Totodată, preşedintele Forţei Civice a cerut demisia primului ministru şi a ministrului de Externe.

O altă voce care a criticat dur poziţia Executivului faţă de partenerii europeni este şeful cancelariei prezidenţiale, Cristian Diaconescu. „A ostiliza poporul român împotriva comunităţii europene, a cărei parte legitimă este, e o crimă şi o ruşine. Nu cred că există în Europa un guvern care ar fi capabil să încurajeze aşa ceva“, a fost reacţia consilierului prezidenţial.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările