Să vedem atunci pe unde scoate cămaşa.

Cazul Secretariatului General al Guvernului (SGG)

Este vârful aisbergului pentru birocraţia românească. Nava amiral. Are 4492 de salariaţi, cu un buget de  1,98 miliarde lei (+5% anul acesta), din care cheltuieli de personal 488,2 milioane lei (15,9%). Restul de 1,5 miliarde lei nu ştim pe ce se duc.

De menţionat că instituţii similare din alte ţări nu au mai mult de câteva sute de angajaţi. La noi 5000. Unde încap 5000 de persoane în Palatul Victoria, greu de înţeles. Probabil ocupă încă alte zeci de clădiri. Pe banii noştri, evident. Din taxele şi impozitele culese de la contribuabili. Aici găsim şi explicaţia gradului mic de colectare, din PIB, la bugetul de stat. Lipseşte autoconformarea voluntară, care s-ar instala când contribuabilii ar vedea că statul nu-şi bate joc de banii colectaţi de la ei.

Problema cu adevărat gravă a statului român este că nu are mecanisme de urmărire a eficienţei cheltuirii banilor publici. Se duc ca apa în nisip, fără să ştie nimeni cu ce rezultate. Acesta ar fi trebui să fie principalul obiectiv al SGG! A văzut cineva vreo direcţie care să se ocupe cu aceste mecanisme? Să-mi arate şi mie! Dar standardele şi criteriile de performanţă în instituţiile  publice, unde sunt? Doar în capetele visătorilor!

Nici măcar legislaţia, sau parlamentul PSD-izat nu pot fi invocate. SGG poate fi reorganizat prin HG, era la mâna premierului Orban sau a noului premier Cîţu să dea o HG. N-au făcut-o, pentru că nu vor să-şi supere clientela de partid care ocupă cele 5000 de posturi din SGG.

Nici măcar argumentul că angajaţii SGG ar fi rămas pe drumuri nu stă în picioare. Au toţi studii superioare, pregătire înaltă, dacă au lucrat la acest nivel. Îşi puteau deschide afaceri proprii sau să se angajeze în privat.

Să vedem câteva din Direcţiile Generale şi Departamentele SGG.

Direcţia generală guvernare deschisă, relaţii publice şi cooperare

Direcţia generală politici publice, strategii şi control intern managerial

Direcţia coordonare politici şi priorităţi

Serviciul politici de cooperare cu mediul asociativ

Serviciul pentru guvernare deschisă

Serviciul dezvoltare comunitară

Direcţia tehnologia informaţiei şi digitalizare

Serviciul control şi analiza oportunităţii

Şi multe altele, în jur de 50. La ce folosesc toate aceste direcţii, departamente şi servicii îi las pe cititori să înţeleagă.

Iată şi câteva din funcţiile SGG

-de strategie, prin care contribuie, pe baza analizelor, la fundamentarea strategiilor, planificării strategice şi la stabilirea direcţiilor de acţiune la nivel guvernamental, precum şi prin care se creează sistemul de relaţii pentru fundamentarea şi elaborarea Programului legislativ al Guvernului;

   Am văzut în funcţionarea guvernelor anterioare contribuţia SGG la Programul legislativ al guvernului. Zeci de OUG-uri şi HG-uri de modificare a unor OUG-uri şi HG-uri anterioare. De bine ce au fost fundamentate.

-de reglementare, prin care se asigură, conform strategiei Guvernului, participarea la elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar pentru organizarea şi funcţionarea întregului sistem de promovare a iniţiativelor legislative şi de urmărire a lor în toate fazele procesului legislativ, până la publicarea actelor normative în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor Constituţiei României, republicată, celorlalte acte normative şi procedurii parlamentare, precum şi realizarea cadrului juridic şi elaborarea reglementărilor specifice activităţilor din domeniile sale de responsabilitate;

   80 de cuvinte într-o frază, ca să spună ce? Limbajul de lemn specific regimului comunist. Nu s-a schimbat mare lucru în funcţionarea statului român.

   Există multe instituţii subordonate SGG. Nu ştiu dacă numărul de 5000 de funcţionari cuprinde şi personalul din aceste instituţii. Iată câteva exemple.

   -Autoritatea pentru Digitalizarea României, structură cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în coordonarea prim-ministrului.

   Ce să caute această structură la SGG este greu de înţeles. Dar chiar şi aşa. Cum îşi justifică activitatea când la digitalizare România este în coada clasificărilor europene? De ce nu sunt interconectate bazele de date ale diferitelor ministere? De ce iau salarii aceşti funcţionari?

   -Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO, instituţie publică cu personalitate juridică, în coordonarea prim-ministrului.

   Nu SRI şi STS au astfel de structuri? De ce mai trebuie dublate cu altele de la SGG? Pentru clientele de partid, desigur. Ca la Apele Române.

   -Departamentul pentru Luptă Antifraudă – DLAF, structură cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în coordonarea prim-ministrulu

   Acest departament nu există şi la DIICOT şi la alte parchete? Ce să caute la SGG? Există procurori pentru acest departament? Nu se ştie nimic cu se ocupă, dar se calcă pe bătături cu alte instituţii ale statului.

-Agenţia Naţională pentru Romi, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului prin Cancelaria Prim-Ministrului.

   Cu ce se ocupă această agenţie? Avem un raport de activitate pe anul 2020? Întrebare valabilă şi pentru celelalte instituţii ale statului, subordonate, sau nu, SGG.

   -Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice

   Un raport de activitate? Sau arde gazul degeaba, pe banii noştri, ai contribuabililor.

   -Agenţia Naţionala Anti-Doping, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului prin Secretariatul General al Guvernului

   Nu trebuia să fie la Ministerul Sportului şi Tineretului?

   -Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului prin Secretariatul General al Guvernului

   Şi ministerul Sănătăţii ce rol mai are?

   -Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel”, instituţie publică cu personalitate juridică, în coordonarea prim-ministrului prin Cancelaria Prim-Ministrului

   -Centrul Naţional de Cultură al Romilor Romano-Kher, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Romi

   -Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului prin Cancelaria Prim-Ministrului

   - Laboratorul de Control Doping, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului prin Secretariatul General al Guvernului

   Aici sunt banii dumneavoastră,  stimaţi români! Dar o Agenţie pentru wc-urile din curtea şcolilor,  în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului prin Secretariatul General al Guvernului, nu se putea înfiinţa? Dar alta pentru monitorizarea tăierilor ilegale de păduri? Dar o agenţie pentru evaluarea progresului şcolar în învăţământul românesc, n-ar fi fost mai utilă?

   Din păcate, de speranţele în guvernarea PNL s-a ales praful. După 15 luni de guvernare nu se vede nici o schimbare, comparativ cu guvernările PSD. Dar responsabilitatea partenerilor de guvernare, USR PLUS, UDMR, unde este? Sunt de acord cu lipsa măsurilor de modernizare ale actualului guvern? Vor plăti la un moment dat. Totul se plăteşte.

   Premierul Cîţu a început vijelios cu: „se taie sporuri nesimţite, pensii speciale, salarizarea se va face  după performanţa.  Apoi  s-a înmuiat. L-au chemat la ordine PNL şi preşedintele Orban. S-o lase mai moale cu schimbările că importantă este clientela de partid, nu modernizarea ţării.

   Şi să nu uităm. Funcţia de reglementare a statului este deţinută de parlament, guvern. Care pot să schimbe orice în legislaţia românească, dacă doresc. Aşa că să nu mai arunce pisica în curtea legislaţiei actuale, care nu le permite să facă ce trebuie să facă.

   Pe români îi fraieresc ei, mai mult sau mai puţin.  Să vedem cum fraieresc instituţiile de la UE, FMI, agenţiile de rating, creditorii internaţionali. Aici mai uşor cu fraieritul, că nu mai merge.