Săptămâna aceasta, Administraţia Prezidenţială a finalizat cea mai amplă consultare naţională derulată vreodată în perioada postdecembristă – nu mai puţin de 10.000 de persoane şi peste 150 de organizaţii şi de instituţii, în trei ani. Acum, avem, în sfârşit, un plan ambiţios de reformare a sistemului de învăţământ din România.

Rezultatul acestui efort colectiv – în care se regăsesc toate vocile societăţii – este un singur document cu potenţialul de a revoluţiona modul în care se face educaţie în România. Plecăm de la premisa că „trebuie să ne concentrăm pe capacitatea absolvenţilor de a se descurca în viaţă”, potrivit preşedintelui Iohannis. Scenariul în care ai promovat Bacul cu 9.75, dar rămâi şomer ani de zile, trebuie eliminat!

Primul pas va fi dezvoltarea educaţiei timpurie prin creşterea autonomiei şcolilor şi alocarea de resurse pentru creşterea calităţii educaţiei. Însă marea schimbare vizează tranziţia între etapele educaţionale. Se va pune accentul pe flexibilitate prin introducerea examenului suplimentar de admitere la liceu! Cu alte cuvinte, rezultatele de la Evaluarea Naţională nu vor fi singurul criteriu în funcţie de care elevul va fi repartizat la un liceu, ci acesta va avea opţiunea de a da examen de admitere la liceul dorit, indiferent de rută (teoretică, profesională, vocaţională), înainte de examenul de evaluare finală.

Învăţământul secundar superior va avea o nouă structură – teoretic, vocaţional şi profesional.

Şi această flexibilitate se va menţine pe parcursul anilor de liceu prin eliminarea birocraţiei şcolare inutile! Este firesc să apară scenariul în care elevul realizează că drumul lui în viaţă nu se poate intersecta cu matematica şi că aspiră, de fapt, la o carieră de lingvist! Tocmai de aceea, se vor simplifica procedurile de transfer.

Poate cea mai importantă reformă este „Noul Bacalaureat”. La fel ca şi Evaluarea Naţională, Bacalaureatul va fi restructurat pe model unic PISA. Nu avem nevoie de sute de variante de subiecte pentru Bacalaureat. Trebuie să fie un examen deschis tuturor.

Mai mult, "România Educată" recunoaşte nevoile şi realităţile pieţei muncii. Avem nevoie de tehnicieni. De aceea, este evidenţiată importanţa colegiilor terţiare non-universitare. Este soluţia pentru tinerii care nu au susţinut sau nu au promovat examenul de bacalaureat şi inclusiv adulţii care doresc să avanseze profesional.

Până în 2030, graţie acestui proiect, cel puţin 85% dintre elevii de gimnaziu vor avea competenţe digitale de bază, 40% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 30-34 de ani vor fi absolvenţi de studii superioare. Vom reduce cu minimum 50% rata de analfabetism funcţional. Iar rata abandonului şcolar va fi sub 10%.

Implementarea acestui proiect este o urgenţă! Contextul este, de asemenea, oportun: avem o guvernare liberală, avem o majoritate sănătoasă în Parlament, precum şi fonduri pentru a impulsiona reforma socială prin PNRR şi, suplimentar, fonduri europene. Sprijinul financiar este unul istoric: 3,6 miliarde de euro!

Şcoala românească, aşa cum este ea astăzi, dezvoltă elevul în paralel cu realităţile dure ale societăţii, lăsându-l neajutorat odată ce acesta părăseşte băncile şcolii. Este de la sine înţeles că, drept urmare a desprinderii de un astfel de mediu, orice dezamăgire ori deziluzie poate declanşa în tinerii noştri o criză existenţială. Aşa sfârşim cu tineri depresivi şi anxioşi care, în disperarea lor, nu reuşesc să îşi găsească un loc în societate.

Tânărul trebuie să fie pregătit pentru viaţă şi să fie în cunoştinţă de cauză şi 100% mulţumit de decizia sa atunci când îşi alege drumul profesional. „România Educată” se va ocupa de asta. Pentru că o Românie educată va fi o Românie prosperă şi fericită!