Actuala configuraţie parlamentară nu lasă, însă, loc pentru prea multe variante de lucru. Eliminarea partidelor de tip balama din Parlament, partide care în alte vremuri deveneau fie „soluţia imorală”, fie reprezentau „interesul naţional” şi asigurau formarea unor alte majorităţi parlamentare decât cele rezultate din alegeri, îngreunează foarte mult munca depusă de tandemului Iohannis – Cîţu pentru găsirea unei noi formule guvernamentale.

În discuţiile purtate până acum în cercurile interne din PNL, mai ales în interiorul celor formate în jurul susţinătorilor lui Florin Cîţu, s-au conturat deja trei versiuni de lucru, fiecare cu avantajele şi cu riscurile sale, pe care PNL ar trebui să le ia în calcul după finalizarea Congresului, şi anume: refacerea alianţei de guvernare alături de USR PLUS, guvern minoritar susţinut de PSD sau guvern minoritar cu sprijin de la toţi parlamentarii (indiferent de partidul din care provin) care sunt interesaţi de susţinerea reformelor.

Un alt scenariu de lucru care începe să prindă contur, în afara acestor trei variante, este ruperea partidului USR PLUS şi refacerea coaliţiei de guvernare alături de pluseriştii care îşi doresc să revină în funcţiile ministeriale pe care Dan Barna, alături de Dacian Cioloş, i-au foţat să le părăsească în urma conflictului cu premierul Cîţu.

Dacă cei doi foşti miniştrii ai Transporturilor şi ai Economiei, Cătălin Drulă şi Claudiu Năsui, nu au ezitat să-l taxeze foarte dur pe Florin Cîţu încă de la izbucnirea acestei crize politice, etichete precum „zombie”, „personaj expirat politic”, „mincinos” fiind doar câteva din apelativele cu care l-au gratulat pe premier, Cristian Ghinea nu doar că a fost extrem de rezervat în declaraţii, ci s-a arătat chiar încântat că Florin Cîţu va prelua interimatul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

„Cu premierul Florin Cîţu am stabilit mai multe detalii, oamenii cheie din PNRR care ar trebui să rămână, i-am propus continuitate, a acceptat. Îi ştie şi el pentru că a lucrat şi el cu ei. Atunci nu ar trebui să se întâmple nimic” – este declaraţia prin care Cristian Ghinea a ţinut să sublinieze faptul că a avut o colaborare foarte bună cu premierul Cîţu.

La rândul său, Florin Cîţu nu a ezitat să-l laude pe fostul ministru al Proiectelor Europene şi s-a arătat deosebit de încântat de rezultatele pe care le-au avut împreună. Am lucrat foarte bine cu domnul Ghinea şi recunosc că fost o surpriză plăcută. Nu-l ştiam dinainte foarte mult, dar am lucrat foarte bine şi o mare parte din succesul acestui PNRR i se datorează domniei sale.A lucrat foarte ok. E un om care nu a ieşit să atace sau să zică ceva, deci nu e un om care a intrat în această luptă după aceea, e un om care îşi vede de treabă în continuare. De astfel de oameni avem nevoie în Guvernul României – a ţinut să puncteze premierul.

Însă, dacă Florin Cîţu va fi învingătorul la Congresul din 25 septembrie, este de aşteptat ca aceasta să apese şi mai mult pedala strategiei de dizlocare a unei părţi consistente din USR PLUS, iar aprecierile publice la adresa lui Cristian Ghinea ar putea să fie dublate şi de fapte. Astfel, Cîţu ar putea să-l invite pe Ghinea să participe, în calitate de fost ministru al Proiectelor Europene şi de responsabil cu PNRR, la discuţiile cu Ursula von der Leyen, în contextul vizitei pe care aceasta o va face în România. O invitaţie care ar fi foarte greu de refuzat.

Dacă Ghinea a avut grijă să-l menajeze pe fostul său şef de la Palatul Victoria şi să nu intre în jocul declaraţiilor belicoase pe care liderii USR PLUS le-au făcut după ruperea coaliţiei, păstrându-şi astfel deschisă uşa Palatului Victoria, nu la fel au stat lucrurile şi în cazul lui Dacian Cioloş, colegul său de partid şi candidat pentru funcţia de preşedinte al USR PLUS.

Totuşi, în pofida schimbului dur de replici, presărat cu multe acuze şi reproşuri purtat de către Ghinea şi Cioloş pe o reţea de socializare, chiar în preajma alegerilor pentru şefia USR PLUS, fostul premier şi lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European, a reuşit să obţină o victorie spectaculoasă în primul tur al alegerilor, acesta obţinând 15.111 voturi spre deosebire de Dan Barna, care a obţinut 14.404 voturi.

Un Dacian Cioloş învingător absolut şi în al doilea tur şi înscăunat ca preşedinte al USR PLUS este un scenariu care va genera, foarte probabil, noi tensiuni între Ghinea şi Cioloş şi va face mult mai dificilă o posibilă întoarcere la guvernare a pluseriştilor. Cu Cioloş preşedinte al USR PLUS drumul partidului este clar: OPOZIŢIA. Pentru ca alegerile prezidenaţiale din anul 2024 să-l găsească pe Cioloş într-o postură cât mai favorabilă în ochii electoratului de dreapta.

În acest context, în care Cioloş este cu ochii pe prezidenţialele din 2024, iar Ghinea este nerăbdător să se întoarcă în fruntea ministerului Fondurilor Europene, nu este exclus ca maşinăria invizibilă aflată la dispoziţia Palatului Cotroceni să se implice în influenţarea alegerile din USR PLUS. Pentru că, din moment ce veriga slabă a fost identificată în persoana lui Cristian Ghinea, aceasta mai trebuie doar să fie ajutată să se desprindă de lanţul USR PLUS.